ADEVARATUL VINOVAT DE INSTIGARE IMPOTRIVA UNITATII NATIONALE A ROMANEI ,GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS CULEGE ‘ROADELE”IN URMA TURNEULUI ELECTORAL IN SECUIME SI IN HARCOV:

Tupeul lui Kelemen Hunor nu mai are limite: UDMR nu vrea să sărbătorească Centenarul Unirii, în 2018. Ce poate să prezinte statul român, în afara faptului că există și după 100 de ani? Statul a încercat în ultimul secol să lichideze orice nu este român.

UDMR face tot ce știe mai bine: aruncă cu noroi în statul român și simbolurile naționale. Ținta pe care au luat-o la ochi udemeriștii este acum Centenarul Marii Uniri. Sărbătoare de care liderul UDMR nici nu vrea să audă și chiar respinge ideea participării conaționalilor săi la acest evniment. Intr-o declarație care nu face decât să inflameze spiritele, Kelemen Hunor spune că nu ar fi nimic de sărbătorit pentru că nimic nu s-a schimbat în mentalitatea popoarelor: românii se tem să nu rămână fără Ardeal, iar ungurii nu vor ca românii să le fure identitatea etnică.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, că etnicii maghiari nu vor sărbători, în 2018, Centenarul Marii Uniri și că „această acceptare ar trebui să fie parte a înțelegerii și respectului reciproc”.

Mai mult, Kelemen anunță că UDMR va lansa la anul proiectul „O mie de ani în Ardeal, o sută în România”, prin care să prezinte contribuțiile maghiarilor la evoluția Transilvaniei și a României.

„Este un fapt de notorietate ca evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat în ultimii 100 de ani în interiorul celor două comunități. Nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 și despre cei 100 de ani și nici românii iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare, până în 2018. Sunt multe cauze care au condus la aceste evoluții, nu doresc acum să analizez aceste aspecte, această sarcină revine istoricilor si cercetătorilor știintelor sociale.

Sunt sigur că dacă statul roman în ultimii 100 de ani nu ar fi încercat în mod permanent si deschis sa asimileze minoritatile si sa lichideze orice ce nu este roman, atunci generatia de astazi s-ar pozitiona altfel fata de acest subiect. Dar pentru ca intre cele doua razboaie mondiale si sub regimul Ceausescu aceasta intentie a fost una neechivoca, iar dupa 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident ca se regenereaza fricile: romanilor le este frica ca noi vrem sa rupem Ardealul, iar maghiarii se tem ca romanii vor sa ne ia identitatea etnica. Evident ca aceste frici se ancoreaza in trecut si in viitor si nu vad posibilitatile prin care am putea sa schimbam ceva in mod fundamental”, a afirmat Hunor pentru Hotnews.

Liderul maghiarilor din România afirmă că, în anul Centenarului, politicienii de la București nu au ce raporta, pentru că nu s-au schimbat prea multe față de acum 100 de ani.

„Nu vor putea să spuna că am construit 1800 de km de autostradă, am legat dupa 100 de ani regiunile istorice prin infrastructură. Nu putem sa raportăm cp dacă ne urcam astăzi în tren in Bucuresti, vom ajunge la Blaj mai repede decât acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere pentru mine este o mare întrebare: ce poate să prezinte statul român , în afara faptului că exista și dupa 100 de ani? În astfel de situații există tendința să sărbătorească cu tot felul de retorici naționaliste cei 100 de ani”, conchide Kelemen Hunor.