În Bucovina, românii au luptat ani de zile prin adunări, ziare și petiții pentru a obține o catedră de istoria românilor la Universitatea din Cernăuți. Cu toate acestea, din cauza rezistenței profesorilor germani, cererea lor nu a fost îndeplinită. În ultimii ani, studenții români, văzând obstacolele puse de cercurile universitare, s-au revoltat împotriva profesorului rutean Milkowiez, cerând ca un român să ocupe catedra până la înființarea uneia dedicate istoriei românilor. Studenții au amenințat că nu vor mai participa la cursuri, iar inițial amenințările lor nu au fost luate în serios. În cele din urmă, cursul a fost suspendat pentru a nu numi un profesor român, ceea ce a scandalizat românii și a dus la intervenția deputaților bucovineni în parlamentul din Viena.

Lupta a fost intensă și, în cele din urmă, ministerul de instrucție a promis să rezolve problema favorabil. Totuși, instabilitatea politică din Austria a făcut ca promisiunile să nu fie respectate. Recent, opinia publică românească dinBucovina a fost surprinsă de numirea profesorului român dr. Iancu Nistor la catedra de istoria popoarelor răsăritene. Deși inițial s-a crezut că numirea este o capcană, s-a dovedit că profesorul Nistor este un susținător fervent al idealurilor naționale românești, iar cerința românilor a fost aparent îndeplinită.

Cu toate acestea, românii din Bucovina nu sunt complet mulțumiți, deoarece catedra nu este dedicată exclusiv istoriei românilor și limba de predare este germana. Românii doresc o catedră unde predarea să se facă în limba română, considerând că numai astfel drepturile lor naționale vor fi cu adevărat respectate. Noile elemente românești din mișcările școlare din Bucovina vor continua lupta pentru drepturile românilor, iar în viitorul apropiat, se speră că se va înființa mult așteptata catedră de istoria românilor la Universitatea din Cernăuți.

Lupta românilor din Bucovina pentru drepturile lor naționale și culturale reflectă o luptă mai largă pentru recunoaștere și autonomie într-un imperiu multinațional. În contextul imperiului Austro-Ungar, națiunile subjugate încercau să-și afirme identitatea și să obțină drepturi proporționale cu contribuția lor culturală și demografică. Înființarea unei catedre de istoria românilor la Universitatea din Cernăuți ar fi reprezentat nu doar un succes academic, ci și o recunoaștere a prezenței și importanței românilor în Bucovina.

Conflictul dintre studenții români și autoritățile universitare ilustrează tensiunile dintre dorința de autonomie culturală și rezistența autorităților imperiale. Decizia de a suspenda cursul profesorului rutean în loc de a numi un profesor român arată cât de departe erau dispuși să meargă oficialii pentru a-și menține controlul cultural. Numirea profesorului Iancu Nistor a fost un pas important, dar nu suficient pentru a satisface pe deplin cererile românilor.

Acest compromis a subliniat necesitatea continuării luptei pentru drepturi culturale și educaționale complete.

În ansamblu, acest episod este emblematic pentru provocările întâmpinate de grupurile etnice din imperiul Austro-Ungar în căutarea autodeterminării și a recunoașterii. Deși au obținut un succes parțial, românii din Bucovina au continuat să lupte pentru drepturile lor, demonstrând astfel rezistența și determinarea lor în fața opresiunii culturale. Acest efort continuu a fost esențial pentru menținerea identității naționale românești și pentru pregătirea terenului pentru viitoarele realizări politice și culturale.