Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Strasbourg, că aliații occidentali poartă un război împotriva Rusiei. Afirmația a fost făcută marți, 24 ianuarie, cu puțin înainte ca presa germană și americană să informeze că SUA și Germania vor trimite în Ucraina tancuri Abrams, respectiv Leopard.

Temându-se de o escaladare care să scape de sub control, majoritatea oficialilor germani au subliniat deseori ca țara lor nu este parte în conflictul din Ucraina. Însă Annalena Baerbock, lidera a Partidului Verde, a spus lucrurilor pe nume, la Strasbourg. ”Și, cum am spus în ultimele zile – da, trebuie să facem mai mult pentru a apăra Ucraina. Da, trebuie să facem mai mult în privința tancurilor. Însă cel mai important, și partea crucială, este că facem asta împreună și nu căutăm să aruncăm vina unul asupra altuia în Europa, pentru că purtăm un război împotriva Rusiei, nu un război unul împotriva altuia”, a spus Baerbock.

”Războiul de agresiune al Rusiei nu este doar un război împotriva Ucrainei, este un război împotriva ordinii pașnice din Europa. I-ați arătat lui Putin că nu va putea distruge Ucraina și că nu va reuși niciodată să distrugă casa noastră comună a păcii, Consiliul Europei”, a spus Baerbock. ”Președintele Putin vrea să arunce Europa în trecutul dominat de politica de putere, când, în căutarea gloriei imperiale, statele puteau să calce drepturile în picioare; când conducătorii își tratau cetățenii ca pe niște pioni pe tabla de șah a geopoliticii. De aceea neutralitatea în fața războiului Rusiei nu a fost o opțiune. A trebuit să alegem între nedreptate și justiție, între libertate și opresiune, între a fi de partea agresorului și a fi de partea victimei”.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a reacționat imediat la aceste afirmații și a declarat că este o dovadă în plus că aliații occidentali au plănuit un război împotriva Rusiei. ”Dacă adăugăm asta la revelațiile lui Merkel că Occidentul a întărit Ucraina și nu au ținut cont de Acordurile de la Minsk, atunci vorbim despre un război împotriva Rusiei care a fost planificat. Să nu spuneți că nu v-am avertizat”, a spus Zaharova.

Newsweek a solicitat opinia mai multor profesori din SUA în legătură cu afirmația șefei diplomației germane. ”A greșit, însă este o greșeală fascinantă și importantă, care servește intereselor Rusiei”, pe fondul încercărilor Moscovei de a arăta că duce un război nu împotriva Ucrainei, ci împotriva aliaților NATO, spune Hilary Apple, profesoară la Claremont McKenna College, în California. ”Rusia preferă să caracterizeze acest război ca unul prin procură, pentru a-și justifica astfel acțiunile din Ucraina, precum și rezultatele militare foarte slabe. Spre deosebire, SUA și aliații NATO vorbesc despre un război între Rusia și Ucraina, în care Vestul sprijină apărarea ucraineana în fața unei invazii neprovocate. Decizia recentă de a trimite în Ucraina tancuri poate submina această abordare din partea NATO”, a mai spus Appel.

Cele spuse de ministrul german de Externe în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au fost precedate de mai multe declarații ale ministrului Apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, declarații care, potrivit CNN, l-au făcut pe consilierul pentru Securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, să-i avertizeze pe oficialii ucraineni ”să fie mai atenți cu cine vorbesc”. În cadrul unei emisiuni televizate, Reznikov a lăsat să se înțeleagă că NATO urmărește nu atât să susțină apărarea ucraineană, cât să vulnerabilizeze și să învingă Rusia. ”La summitul NATO de la Madrid, ei au spus clar că cea mai mare amenințare în următorii zece ani va fi Federația Rusă. Astăzi, Ucraina îndepărtează aceasta amenințare. Noi îndeplinim astăzi misiunea NATO, vărsăm sângele nostru pentru ca ei să nu-l verse pe al lor. De aceea trebuie să le folosim armele în locul lor”. Declarația aceasta a venit după ce același Reznikov a repetat de mai multe ori că Ucraina este membră NATO de facto. ”Ucraina ca țară și ca armată a devenit membră NATO. De facto, nu de jure. Pentru că avem armele NATO și știm să le folosim”, a spus Reznikov, pentru BBC. ”De ce să fie ceva controversat? Este adevărat. E un fapt. Sunt singur că în viitorul apropiat vom deveni membri NATO de jure”.

Declarațiile lui Reznikov și cele ale Annalenei Baerbock sunt provocatoare. În primul rând, ele sugerează că nu avem de-a face cu un război între Ucraina și Rusia, ci cu un război între NATO și Rusia, un război în care teritoriul Ucrainei, în apropierea granițelor Rusiei, este inundat cu tehnica militară și infrastructură NATO. Apoi, aceste declarații confirmă teama Rusiei că, indiferent că Ucraina devine sau nu membru NATO, Alianța și-a stabilit deja capul de pod aici. În special declarațiile ministrului Reznikov sugerează că războiul nu este neapărat unul defensiv, împotriva agresiunii ruse, ci un război preventiv menit să îndepărteze amenințarea rusa la adresa NATO și a Occidentului. Asta a sugerat și șeful Pentagonului, Lloyd Austin, după doar două luni de la izbucnirea războiului, în aprilie 2022 – el vorbea despre slăbirea Rusiei până în punctul în care ”nu va mai putea face ceea ce a făcut invadând Ucraina”.

Ucraina a obținut tancurile, acum vrea avioane

Afirmația șefei diplomației germane cum că ”purtăm un război împotriva Rusiei” a venit cu puțin înainte ca Belinul să anunțe că va livra Ucrainei tancuri Leopard, iar președintele Joe Biden să anunțe că SUA vor trimite în Ucraina 30 de tancuri Abrams. O zi mai târziu, pe 25 ianuarie, Ministerul rus al Apărării a anunțat că o fregată înarmată cu rachete hipersonice Zircon a efectuat exerciții în Atlanticul de Vest. În scurt timp se va împlini un an de când Rusia, Ucraina și potențialii mediatori nu au mai făcut nicio încercare de a încheia conflictul prin negocieri.

După ce Ucraina a obținut tancuri din Occident, e drept că într-un număr deocamdată mult sub cele 300 de unități dorite, ”următorul pas natural ar fi avioanele de luptă”, spune un diplomat european dintr-o țară nordică, citat de Politico.

Calea escaladării pare în continuare mult mai probabilă. Săptămâna trecută, ministrul olandez de Externe, Wopke Hoekstra, a declarata că, în cazul în care Ucraina va solicita avioane F-16, va fi ”receptiv”. Ministrul olandez a mai spus că ”nu sunt tabuuri” în ce privește ajutorul militar pentru Ucraina. La scurt timp după aceste declarații, președintele Volodimir Zelenski a făcut un nou apel public pentru trimiterea unor avioane de luptă vestice în Ucraina. (Specialiștii consideră că avioanele cel mai bine adaptate la condițiile din Ucraina – cu piste de o calitate proastă și relativ scurte – sunt F-18 sau avioanele suedeze Gripen, însă aceste avioane nu ar fi disponibile într-un număr suficient, de aici soluția de compromis F-16).

”Sistemul logistic care a fost dezvoltat în Europa, dar și la nivel transatlantic are o capacitate limitată pentru a aduce lucrurile în Polonia și în România, iar apoi în Ucraina. Un efort mai mare, precum tancurile occidentale sau transportoarele blindate, sau avioanele de luptă, este un efort în dauna altor transporturi de muniție și tehnică militară. Avioanele sunt un efort foarte mare din acest punct de vedere, pentru că necesită mulți specialiști și capacități logistice, în dauna altor livrări”, spune Justin Bronk, de la Royal United Service Institute din Londra (RUSI), potrivit Newsweek.

Generalul american de aviație David Deptula sugerează de unde ar putea să vină avioanele F-16 pentru Ucraina – din state NATO care au în jur de 30 de aparate F-16 – suficient pentru un escadron – cu promisiunea și stimulentul Statelor Unite că vor înlocui aceste avioane cu versiuni mai noi.

Cotidianul RO