Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a făcut recent declarații importante în contextul unei controverse legate de o propunere legislativă care vizează modificarea Legii nr. 752/2001. Într-o declarație clară, Pop a afirmat că nu a avut niciun plan sau „mașinațiune” pentru a candida din nou. El a subliniat că a introdus o limită de vârstă de 75 de ani pentru candidați, care restricționează posibilitatea de a ocupa funcția de președinte al Academiei la maximum două mandate.
Pop a menționat că apreciază mandatul pe care l-a deținut, dar consideră că au fost suficiente două perioade în care a condus Academia. De asemenea, a declarat că este dispus să facă o promisiune publică, oferind o declarație în scris în care garantează că nu va mai candida la o nouă funcție în cadrul Academiei. Această afirmație vine ca o reacție la atacurile și criticile pe care le-a primit în urma propunerii legislative care sugerează modificări semnificative în structura de conducere a Academiei.
Modificările propuse prin proiectul de lege au stârnit controverse, în special în rândul membrilor Academiei și al politicienilor. Propunerea legislativă, inițiată de un grup de senatori și deputați, caută să elimine limita actuală privind numărul de mandate pentru președintele Academiei, redând la discreția membrilor Academiei alegerea liderului acesteia. În plus, proiectul prevede extinderea duratei mandatului de la 4 la 5 ani.
Această schimbare a fost primită cu diverse reacții în rândul politicienilor. Senatorul USR, Ștefan Pălărie, și-a exprimat îngrijorarea că adoptarea acestui proiect de lege ar putea conduce la implicații legale negative, potențial afectând integritatea și funcționarea Academiei. În contrast, senatorul PSD, Robert Cazanciuc, a susținut că noile modificări sunt esențiale pentru o gestionare mai eficientă a patrimoniului Academiei și pentru a răspunde provocărilor contemporane.
Contextul discutat de Pop subliniază tensiunea dintre dorința de reformă și menținerea unei structuri tradiționale în cadrul Academiei Române. Opoziția față de modificările legislative este indicativă pentru preocupările mai largi cu privire la modul în care astfel de reglementări ar putea afecta modul în care Academia își desfășoară activitatea.
Pe scurt, Ioan-Aurel Pop, cu un trecut semnificativ în conducerea Academiei Române, a luat o poziție fermă în fața unor propuneri legislativ care ar putea altera regulile jocului pentru viitorul instituției. Promisiunile sale de a nu mai candida și limitele de vârstă pe care le-a instituit reflectă o viziune de regenerare a leadership-ului academic, în timp ce, pe de altă parte, polemicile legate de aceste modificări continuă să provoace diviziuni. Este esențial ca discuțiile să continue în mod constructiv, în vederea găsirii unei soluții care să beneficieze atât Academia, cât și comunitatea academică în general.