Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunțat, pe Twitter, că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m., în ciuda faptului că Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

”Prima dată de la independenţa Ucrainei, pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni”, a scris pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii.

Această declarație se bate cap în cap cu cea făcută sâmbătă de Ambasada Ucrainei din București, conform căreia lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană ”vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală”. Reprezentanţii Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulţi ani şi că partea ucraineană a informat, în august anul trecut, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate.

La finalul săptămânii trecute, Antena 3 CNN a expus imagini și probe care atestă că Ucraina a demarat de multe săptămâni lucrările de dragaj prin care să facă navigabil cu nave de mare tonaj canalul Bâstroe.

“Astfel de dinamici şi problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră. În cadrul acestei munci şi datorită succesului Forţelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gurile canalului Bâstroe pentru navigaţie, am crescut potenţialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării”, a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul Infrastructurii, conform Perild.com, citat de News.ro .

Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade, conform Financial Intelligence.

Poziția României

Ministerul de Externe de la București a anunțat că România se opune intenției Ucrainei de a face lucrări de dragare pe canalul care face legătura între Dunăre și Marea Neagră. Argumentele care au stat în favoarea României în negocierile internaționale sunt legate de riscul erodării puternice a malului drept pe brațul Chilia, urmat de pierderi de teritoriu, de asemenea canalul Sulina în timp ar putea deveni impropriu desfășurării navigaţiei.

În aceste condiții, informații alarmante au ajuns deja la instituțiile de resort: ucrainenii ar fi dragat deja până la peste şase metri la gura Bâstroe, iar volumul apei pe Chilia și Sulina ar atrage și el deja semne de alarmă. În aceste condiții, acțiunea statului român poate fi deja extrem de întârziată.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă.

Ea a menţionat că adâncirea canalului ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, respectiv evaluarea impactului transfrontalier a iniţiativei asupra habitatelor din rezervaţie.

„Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier”, a menţionat directoarea Bîscă.

Reprezentanta ARBDD a afirmat că Ucraina are voie să facă lucrări de întreţinere a canalului, la fel cum în partea românească a Deltei se pot face lucrări de decolmatare, dar a susţinut că adâncirea şenalului navigabil ar afecta debitul Dunării pe partea românească.

Cotidianul RO