Ministerul Mediului va împiedica toate lucrările de pe Canalul
Bâstroe care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei
Dunării, în condiţiile în care nici legislaţia naţională a
României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor
lucrări în acea zonă, a anunţat, joi, ministrul Mediului, Barna
Tanczos.
„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de
mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în
zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia
naţională ucraineană şi pe cea din România, respectiv pe convenţii
internaţionale – convenţia ESPOO în mod special. Nici legislaţia
naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit
desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol
biodiversitatea şi ecosistemele din Delta Dunării”, a transmis
ministrul Mediului într-o declaraţie video.
În ceea ce priveşte lucrările care au avut loc în zona Deltei de
partea ucraineană, Tanczos a subliniat că ministerele de resort vor
urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile.
„Sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de
comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că
Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile
bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica
toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul
Deltei Dunării”, a adăugat ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Ministerul Afacerilor Externe afirmă referitor la informaţiile
privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul
Bîstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în
funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va
întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în
care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop
adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE precizează că a
transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene,
cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de
acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale
Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei
realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât
este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de
Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional
aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de
protecţie a mediului.
Precizările MAE au venit la o zi după ce ministrul
Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că
Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.
”Cu referire la informaţiile apărute recent în presa română
privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări
de adâncire a aşa-zisului „canal de navigaţie Bâstroe”, Ministerul
Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariţiei acestor
informaţii publice, nu a fost informat de nicio autoritate română
competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a
unor astfel de activităţi. În urma apariţiei informaţiilor publice
menţionate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie,
Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea
unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale
activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul „canalului
de navigaţie Bâstroe” şi evaluarea instituţiei privind impactul
acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră
Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării
activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de
contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigaţie
Bâstroe”, precum şi evaluarea caracterului acestora”, afirmă
MAE.
În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, MAE
spune că va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în
cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca
scop adâncirea rutei de navigaţie.
Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că
Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul Comisiei
Europene a solicitat un punct de vedere al autorităţilor române cu
privire la cererea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi
Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T),
fiind însă neconforme cu realitatea informaţiile publice potrivit
cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României
pentru adâncirea aşa-zisului „canal de navigaţie Bâstroe”.
MAE transmite că a transmis inclusiv în cursul anului trecut
atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că
autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a
braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei
realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât
este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de
Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional
aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de
protecţie a mediului.
Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în
cuprinsul căruia va fi reiterată aceeaşi poziţie de dezacord faţă
de propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării
în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza
contribuţiilor autorităţilor române competente (Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transportului şi
Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16
februarie).
MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la
solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor
şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În
urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituţii,
Ministerul Transporturilor a convocat o şedinţă, în cursul zilei de
vineri, 10 februarie, cu scopul obţinerii unor detalii suplimentare
de natură a sprijini fundamentarea poziţiei acestei instituţii ca
răspuns la solicitarea Comisiei.
La data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai
multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia
şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime
o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul
ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj
pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei),
crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări
de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care
formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform
planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat
într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie
divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea
adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază
şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a
braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Ca urmare a eforturilor internaţionale, autorităţile ucrainene
au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei
Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie
2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu
stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la
momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de
navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial fusese
parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze
impactul lucrărilor efectuate până la acel moment.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a
declarat miercuri într-o conferinţă de presă că există semnale că
în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului
Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei
Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului
ar trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le
respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul
Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o
chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al
Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată
lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil
impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot
avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării (…)”, a spus
Grindeanu.
La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan
Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru
tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin
Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea
ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina.
Cotidianul RO
