La poalele muntilor Carpati, in centrul Romaniei, se afla Judetul Sibiu, una din cele mai frumoase regiuni ale tarii, ale carei numeroase comori se vor dezvalui atat vizitatorilor aflati in cautarea frumusetilor naturale, cat si celor atrasi de bijuteriile patrimoniului cultural transilvan. Atractiile sunt diverse. Peisajul este marcat de crestele salbatice si impadurite ale muntilor, cu cascade si lacuri glaciare, ori de podisurile inverzite din nord, iar posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt multiple - plaja pe malul lacurilor sarate de la Ocna Sibiului, schi la Paltinis ori sporturi extreme la Balea. Tuturor acestora li se adauga sirul de biserici-cetate specifice Transilvaniei si bogatiile arhitectonice si culturale ale oraselor medievale, dintre care probabil cel mai cunoscut este Sibiul, incununat cu titlul de Capitala Culturala Europeana in 2007. Specificul peisajului cultural al judetului este dat de bisericile fortificate (construite intre secolele XIII si XVII), numeroase si in general bine pastrate, cu aspecte extrem de diverse - de la simplele biserici dotate cu creneluri si guri de tragere pana la cele inconjurate cu multiple incinte de fortificatii care le dau aspectul unor adevarate cetati. O alta atractie a judetului este zona numita Marginimea Sibiului, formata din sirul de sate romanesti aflate la poalele muntilor Cibinului, care traiesc din agricultura, mestesuguri si cresterea animalelor, in principal a oilor. Judetul Sibiu se mandreste cu orase si orasele tipic central-europene, cu o serie de muzee de rang european, cai de comunicatie aeriene, rutiere si feroviare, o economie diversificata si resurse umane calificate, carora li se adauga o retea hoteliera si de servicii moderne.
Marginimea Sibiului
Este cea mai cunoscuta zona etnofolclorica a judetului Sibiu. Marginimea Sibiului cuprinde 18 localitati, dintre care amintim: Sadu, Talmacel, Rasinari, Gura Raului, Sibiel, Saliste si Jina. Zona a fost si este recunoscuta pentru transhumanta si bogatia artei populare, fie ca e vorba de sculptura in lemn, pictura sau arta textila.
Ocupatiile locuitorilor din Marginimea Sibiului sunt: pastoritul, cresterea vitelor, exploatarea padurilor, mica industrie taraneasca, agricultura si pomicultura.
Zona e reprezentata de mesteri covaci, creatori populari, confectionat costume populare, icoane pe sticla, confectionat palarii, si solisti vocali. In localitatea Sibiel poate fi vizitat cel mai mare muzeu de icoane pe sticla din Romania.
Tara Oltului
Este o zona folclorica de trei ori mai mare decat Marginimea Sibiului si se intinde intre Olt si Muntii Fagaras, de la Turnu Rosu pana la Muntii Persani. Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura, urmata de pomicultura si pasunat.
Un numar mare de localitati din zona au avut populatie majoritar germana (prin sosirea colonistilor germani incepand cu secolul al XIII-a), astfel ca unele obiceiuri stau la interferenta celor doua culturi, romana si germana.
Valea Hartibaciului e situata la intersectia Vaii Tarnavelor cu Tara Oltului si se remarca prin caracterul arhaic al culturii populare.
Un numar mare de localitati din zona au avut populatie majoritar germana (prin sosirea colonistilor germani incepand cu secolul al XIII-a), astfel ca unele obiceiuri stau la interferenta celor doua culturi, romana si germana. Aici se organizeaza anual doua evenimente semnificative in plan traditional: Festivalul “Cant si Joc pe Hartibaci” de la Agnita, „Festivalul Hartibacenilor“ de la Retis.
Tara Secaselor
Din Miercurea Sibiului, trecand prin Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Alamor, Armeni, Pauca, Brosteni, pana in Toparcea si Ocna Sibiului, se intinde arealul sibian al Tarii Secaselor. Si aici s-a resimtit interferenta etniilor romana si saseasca. Tara Secaselor este reprezentata prin solisti vocali, precum si prin creatori populari. Specificul traditional este promovat in cadrul Sarbatorii Salinelor, organizate la Ocna Sibiului, si a Festivalului Datina Strabuna pe Secas, organizat prin rotatie cu judetul Alba.
Valea Tarnavelor
Arealul sibian al Vaii Tarnavelor este delimitat in jurul a trei orase: Copsa Mica, Medias si Dumbraveni; este recunoscut prin profilul viticol, si apa minerala bogata in saruri si namol mineral care fac faima statiunii Bazna. Romani, sasi, maghiari, tigani si armeni si-au pus amprenta asupra civilizatiei si culturii din Valea Tarnavelor, astfel ca zona este recunoscuta prin coconitele fetelor romance, prin fenomenul laturenitului din sezatoare, prin cetatile fortificate sasesti (cele din Biertan si Valea Viilor au fost incluse in Patrimoniului UNESCO) si prin artefactele din cupru ale mestesugarilor tigani.