Am auzit multe despre Sibiu (orasul Sibiu ales drept Capitala Culturala Europeana pentru anul 2007), toate numai de bine.
Ca s-a dezvoltat, ca au fost restaurate multe cladiri de patrimoniu, organizator de festivaluri, concerte, curatenie, civilizatie, turisti straini, restaurante, terase... si lista poate continua. Am trecut in "goana calului" de fiecare data cand am plecat din tara, neavand nici timpul necesar si nici dispozitia, poate, pentru a ma opri aici. Intorcandu-ma din "turneul" moldavo-bucovinean, am zis ca ar fi cazul sa "trag pe dreapta" vreo doua nopti, sa vad la fata locului, daca cele spuse sunt adevarate. Sincer sa fiu nu mi-a parut rau, dar cu unele lucruri se cam exagereaza. Cert este ca voi reveni, deoarece in perioada de timp petrecuta aici, nu am avut ocazia sa ajung si la Muzeul Astra, care cred ca este cu adevarat o "perla" a orasului si trebuie vizitat.
Ca s-a dezvoltat, ca au fost restaurate multe cladiri de patrimoniu, organizator de festivaluri, concerte, curatenie, civilizatie, turisti straini, restaurante, terase... si lista poate continua. Am trecut in "goana calului" de fiecare data cand am plecat din tara, neavand nici timpul necesar si nici dispozitia, poate, pentru a ma opri aici. Intorcandu-ma din "turneul" moldavo-bucovinean, am zis ca ar fi cazul sa "trag pe dreapta" vreo doua nopti, sa vad la fata locului, daca cele spuse sunt adevarate. Sincer sa fiu nu mi-a parut rau, dar cu unele lucruri se cam exagereaza. Cert este ca voi reveni, deoarece in perioada de timp petrecuta aici, nu am avut ocazia sa ajung si la Muzeul Astra, care cred ca este cu adevarat o "perla" a orasului si trebuie vizitat.
Plimbandu-vape strazile din centrul Sibiului de astazi nu se poate sanu remarcati, chiar si in treacat, patina celor 821 de ani de existenta atestata, definitiv impregnata in arhitectura stradalace o poarta si azi cu o demnafrumusete austera. Pietele, scarile, pasajele pietonale, logiile boltite sunt tot atatea nestemate pe care vremurile le-au risipit aici, la poala Carpatilor. "Stadt"-ul, adica orasul, care se va dezvolta peste atatea veacuri drept municipiul Sibiu de astazi, a fost fondat in Evul Mediu clasic, in secolele XII-XIII, dupa"tipicul" asezarilor medievale ale Europei de atunci. Prima mentiune documentaraeste datatala 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma prezenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, cu sediul la Sibiu. Locuitorii germani numesc Sibiul "Hermannstadt". Sub aceastadenumire este si mentionat pentru prima datala 1366.Este unul dintre cele mai frumoase orase medievale transilvane. Fortificatiile medievale, bisericile gotice, cladirile renascentiste si elegantele palate baroce dau un sarm deosebit Sibiului, transformandu-l in acelasi timp intr-un obiectiv de patrimoniu cultural de inalt rang. Fortificarea orasului Sibiu a debutat la inceputul secolului XIII. Prima fortificatie inconjura biserica romanica pe locul careia a fost ulterior edificata Biserica Parohiala gotica "Sf. Maria", alcatuind prima incinta de fortificatie, in jurul actualei Piete Huet. Zidurile primei incinte au fost construite din piatra. Substanta fortificatiei initiale se afla incorporata in zidurile constructiilor ridicate ulterior in perimetrul fortificatiei. S-a pastrat vizibil Turnul Scarilor cu modificari aduse in secolul XIX.
Fortificatia din secolul XIII a fost extinsa printr-o a doua incinta cuprinzand actuala Piata Mica. Zidul pornea de la Capela Sf. Iacob in prezent demolata) si continua circular pana la Turnul Sfatului, urmand in arc de cerc un traseu catre Piata Aurarilor, de unde coboara spre orasul de jos pana in dreptul actualei strazi a Argintarilor spre a cuprinde Biserica Azilului, terminandu-se cu Poarta Turnului. Cele doua incinte primare ale fortificatiei, permit accesul in cetate prin mai vechea Poarta a Turnului, poarta de sub Turnul Sfatului prevazuta cu poarta si hersa, a carui fagaa din piatra este pastrat si astazi.
A treia poarta se afla la capatul Scarilor Fingerling, fiind masiv fortificata cu un sistem de turnuri. Intreg orasul a beneficiat de un sistem hidrotehnic, canale, ecluze si helestee, care permiteau inundarea controlata a zonei exterioare inconjuratoare, constituind o fortificatie suplimentara nefavorabila avansarii spre ziduri a artileriei grele. La Muzeul Brukenthal exista o panorama pictata in ulei de Franz Neuhausen 1808, care prezinta intreaga intindere a orasului Sibiu. Extensia rapida a orasului si accentuarea tulburarilor armate interne, dar in special pericolele atacurilor otomane, fac necesare construirea incintelor a III-a si a IV-a, care cuprind intreg orasul de sus si intreg orasul de jos. Astfel, accesul in oras era posibil prin Poarta Cisnadiei situata la capatul sud-vestic al strazii Balcescu (marcaj in asfalt), prin Poarta Ocnei situata pe latura nord-vestica careia ii corespunde peste Cibin un pod de piatra si in partea nord-estica prin Poarta Elisabeta in zona garii). Incinta a III-a comunica spre orasul de jos printr-o poarta cu turn, conservata integral, care face corp comun cu primaria veche si care dateaza din secolul XIV (date conform planului istoric intocmit in 1875). Fortificatia era la nivelul tehnicii militare a timpului, zidurile fiind prevazute din loc in loc, ritmat, cu 41 de turnuri de aparare cu crenele si guri de foc.
Vizitatorii pot vedea marturiile a peste opt secole de istorie urbana in centrul istoric a carui inima pulseaza in cele trei piete principale, care si-au recapatat splendoarea de altadata. Centrul istoric este usor de explorat, e de ajuns sa va lasati in voia pasilor in Orasul de Sus, pe strada Nicolae Balcescu, denumita de localnici Corso, sa va plimbati printre sirurile de case de secol XIX, bogat ornamentate cu stucaturi, ce dand poate ispitei unei pauze intr-una din numeroasele cafenele, berarii sau pizzerii cu terase in strada. Pe strada Cetatii, ce merge in paralel cu Corso, se mai pot vedea puternicele ziduri de fortificatie ale Sibiului, strajuit de trei dintre cele peste 30 de turnuri de aparare de odinioara - Turnul Panzarilor sau Archebuzierilor (sec XVI), al Olarilor (sec XVI) si al Dulgherilor (sec XV) - si de bastionul numit Turnul Gros, transformat in 1788 in teatru si rebotezat Sala Thalia. Plimbarea pe Corso va conduce in imensa Piata Mare dominata de Primaria aflata intr-o splendida cladire Jugendstil (1906, restaurata in 2006) si de impunatoarele edificii baroce ale Palatului Brukenthal (1785), Bisericii Romano-Catolice (1733) si fostului Colegiu Iezuit (1739). Piata, animata de doua fantani si inconjurata de cladiri din perioada Renasterii, cu portaluri si acoperisuri inalte in care se deschid mici lucarne tipice in forma de ochi, este locatia multor manifestari culturale, dar si un loc de intalnire si promenada.
De aici puteti traversa piata pentru a va indrepta catre Biserica Ursulinelor (sec XVI. refacuta in 1733) sau Biserica Franciscana (sec XV, refacuta in 1776) ori puteti trece prin arcadele de sub Turnul Sfatului catre Piata Mica, marginita de cladiri mici cu arcade si 1oggii, invadata de terase, de baruri si restaurante. Imediat atentia va va fi atrasa de Casa
Rosie, denumita in ultimii ani Casa Luxemburg, si de Casa Artelor (fostul sediu al Breslei Macelarilor, datand din 1370). Puteti trece pe sub podul de fonta turnata, splendid ornamentat, numit Podul Minciunilor (1859), pe o straduta ce duce spre Orasul de Jos sau puteti urca în Turnul Sfatului. Edificiul, ridicat in 1370 si reconstruit de mai multe ori dupa incendii sau prabusiri, este locul din care puteti admira panorama orasului vechi si puteti intelege structura urbanistica a acestuia. Orasul de Sus, construit pe un deal si inconjurat de resturile incintelor de fortificatii, este legat de Orasul de Jos prin pasaje pitoresti cu scari de piatra - Pasajul Scarilor, Scarile Turnului, Scarile Ocnei si Scarile Aurarilor. Aceeasi splendida panorama se poate admira si din turnul inalt de 73,34 metri al Bisericii Evanghelice (1370-1520), cel mai important si impozant edificiu gotic din oras, care domina Piata Huet. Biserica se afla fata in fata cu Colegiul Brukenthal, construit in stil baroc in 1786 pe locul unei vechi scoli din secolul XIV. Din Piata Huet va puteti continua plimbarea pe strada Mitropoliei, unde veti vedea Biserica Reformata (1786) si Catedrala Mitropolitana Ortodoxa (1906) construita în stil neo-bizantin.
De vazut
Festivaluri si evenimente: Udatul Ionilor (Talmacel, 7 ianuarie), Carnavalul Lolelor (Agnita, februarie), Festivalul de Jazz. Festivalul International de Teatru (Sibiu, ultimul weekend din mai pana în primul weekend din iunie), Targul Copiilor Mestesugari (Sibiu, primul weekend dupa 1 iunie), Festivalul Bujorului de Munte (Gura Raului, ultimul weekend din iunie), Stagiunea de Orga la Biserica Evanghelica (Sibiu, iunie - septembrie), Festivalul ARTMANIA, Targul Mestesugarilor (Sibiu, în jur de 15 august), Festivalul "Cetati Transilvane" (Sibiu, a doua jumatate a lunii august). Acestora li se adauga festivalurile folclorice "Cantecele Muntilor" (Sibiu, începutul lunii august), "Sus pe Muntele din Jina" (Jina, ultimul weekend din iulie), "Datina strabuna pe Secas" (Apoldul de Jos, februarie), "Cant si joc pe Hartibaci'; Targul Olarilor (Sibiu, primul weekend al lunii septembrie), Festivalul branzei si al tuicii (Rasinari, ultimul weekend din august), Festivalul Tinerilor Solisti Cari Filtsch (Sibiu, septembrie), Întrunirea Sasilor (Biertan, septembrie), Festivalul de Film Documentar Astra Film Fest (Sibiu, bianual in octombrie).