Președintele francez Emmanuel Macron, a denunţat, în cursul vizitei în Austria, reglementările comunitare privind angajaţii detaşaţi, considerându-le „o trădare” a principiilor Uniunii Europene.
„Piaţa comună europeană şi libera circulaţie a angajaţilor nu au rolul de a crea concurenţă în materie de reglementări sociale”, a declarat Emmanuel Macron, după întrevederea pe care a avut-o miercuri după-amiază cu Christian Kern, cancelarul Austriei.
„Exact această situaţie alimentează populismul şi erodează încrederea în proiectul european”, a adăugat Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unor reforme care să îi protejeze mai bine pe cetăţenii europeni de efectele globalizării.
„Este vorba de o trădare a principiilor fundamentale ale spiritului european”, a subliniat președintele Franței.
Liderul francez speră să convingă suficiente ţări, în principal din Europa Centrală şi de Est, să susţină modificarea reglementărilor europene privind angajaţii detaşaţi.

Miercuri seară, Emmanuel Macron s-a întâlnit în Austria cu lideri din Cehia şi Slovacia.

Macron a declarat că a făcut progrese cu liderii austriac, ceh şi slovac pentru găsirea unei soluţii la problema muncitorilor detaşaţi în UE şi că se aşteaptă la un compromis în octombrie, relatează Reuters.

“Discuţiile noastre marchează un pas real înainte, progres real spre un compromis în octombrie şi sunt fericit în legătură cu acest lucru”, le-a spus șeful statului francez reporterilor după minisummitul din oraşul austriac Salzburg.

Joi şi vineri, preşedintele Franţei se va afla în România, respectiv Bulgaria.

O directivă UE din 1996 permite unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară, cotizaţiile sociale fiind achitate în ţara de origine.

Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.
Într-o propunere de revizuire a directivei, adoptată în martie 2016, Comisia Europeană aprecia că reglementarea „adoptată în urmă cu 20 de ani nu mai permite asigurarea respectării condiţiilor care să garanteze egalitate de tratament companiilor şi respect pentru angajaţi, dată fiind actuala situaţie economică şi socială din statele membre”. Comisia Europeană a constatat „existenţa unor decalaje salariale importante”, care afectează „competiţia între companii şi buna funcţionare a pieţe unice”.
Ca reacţie la propunerea Comisiei Europene, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia au denunţat încălcarea principiului subsidiarităţii.
În schimb, Spania, Franţa, Italia, Portugalia şi Marea Britanie au salutat iniţiativa Comisiei Europene.

Hexagonul se plânge de mult timp că Europa Centrală şi de Est câştigă un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte pieţe a forţei de muncă ieftine, susţinând că detaşarea de muncitorii slab plătiţi afectează piaţa locală a muncii şi erodează protecţia în acest domeniu în statele cu salarii mai mari.

Muncitorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din UE – mulţi dintre ei lucrează în sectoarele de transport şi în construcţii –, dar subiectul a accentuat diviziunile dintre Estul sărac şi Vestul bogat.

Macron a apreciat că nu merge suficient de departe propunerea Comisiei Europene pentru ca pachetele salariale ale muncitorilor detaşaţi să includă beneficii în concordanţă cu reglementările ţării-gazdă şi ca toate contractele lor să fie limitate la doi ani.

Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia – cunoscute împreună ca Grupul de la Vişegrad – cred că propunerile merg prea departe. Aceste ţări consideră că ar trebui să aibă dreptul să concureze cu preţuri mai mici, pentru a-şi reveni după deceniile de stagnare comunistă.

Estonia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, urmează să prezinte o nouă propunere în septembrie.