Pentru prima dată în aproape trei decenii, Statele Unite nu participă la summitul climatic anual organizat de ONU, ceea ce deschide calea Chinei pentru a-și consolida poziția ca lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pavilionul Chinei la COP30, desfășurat în Belem, Brazilia, captează atenția, având la bază prezentări inovatoare din partea companiilor chineze de energie curată și având un rol din ce în ce mai activ al diplomaților chinezi în cadrul negocierilor. Aceasta marcă o schimbare semnificativă, în care influența tradițională a Washingtonului este acum eclipsată de asertivitatea Beijingului.
Ascensiunea Chinei în domeniul energiei regenerabile și vehiculelor electrice îi conferă nu doar un avantaj economic, ci și un impuls politic considerabil. În contrast, absența Statelor Unite, în special sub conducerea președintelui Trump, este interpretată ca o oportunitate pentru Beijing de a extinde și mai mult influența sa globală. Criticii subliniază faptul că lipsa unei delegații oficiale din partea SUA le permite liderilor chinezi să avanseze în industria energetică verde, chiar și în calitate de cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Aceasta ar putea avea repercusiuni semnificative asupra eforturilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice.
Pavilionul Chinei, plasat strategic în centrul zonei expoziționale, își concentrează atenția pe promovarea tehnologiilor sustenabile și pe încheierea parteneriatelor cu țările din Sudul Global. Aici, China își asumă un rol proactiv, încercând să edifice relații bazate pe colaborare și să transmită un mesaj de unitate în fața provocărilor climatice. Totuși, anumiți experți în domeniu și observatori subliniază că leadershipul Chinei în aceste negocieri ar putea fi limitat fără angajamente mai semnificative și ambițioase în privința reducerii emisiilor de carbon.
În ciuda acestei propuneri de leadership, există o dezbatere continuă în rândul comunității internaționale cu privire la eficiența reală a măsurilor adoptate de China. Mulți se îndoiesc de sinceritatea intențiilor Beijingului, având în vedere că țara continuă să depindă în mare măsură de combustibilii fosili pentru a-și susține creșterea economică. Această contradicție între retorica verde și realitatea industrială generează scepticism cu privire la viitorul angajamentului Chinei față de obiectivele climatice globale.
Prin urmare, summitul COP30 se dovedește a fi nu doar o platformă de discuții despre schimbările climatice, ci și un teren de competiție geopolitică în care China se poziționează ca un actor principal. Absența SUA ar putea avea implicații pe termen lung asupra politicii mondiale în domeniul climateric, iar pentru multe țări, opțiunea de a colabora cu China ar putea deveni din ce în ce mai atrăgătoare. Așadar, rămâne de văzut cum se va desfășura acest nou echilibru de putere în cadrul inițiativelor internaționale pentru mediu.