Unul dintre cele mai spectaculoase lucruri in viata este, credem, descoperirea sufletului pereche , alaturi de care viata capata odata cu trecerea anilor o profunzime aparte si o frumusete desavarsita. Aceasta dragoste crescand ,intre oameni, este un lucru minunat si nimeni nu o poate obtine prin cautari indelungate sau dorinte patimase.Este un simplu accident al sortii.

(Sir Hugh Walpole)
☕
Va invit si la o cafea aromata………….. ……...”Prin vieţile noastre respiră şi trec oameni a căror valoare a înălţat, poate, temelia unei naţii, a unui popor şi chiar a umanităţii. Inventatori, poeţi, romancieri, oameni politici, oameni de afaceri inspiraţi, filozofi sau muzicieni ne sunt vecini, amici, prieteni, cunoscuţi sau vecini în acelaşi timp şi în aceeaşi istorie, dar pe care nu-i vedem clar. Nu avem ochelari aşa de largi, de generoşi şi de frumoşi de văzut valorile şi – din pricina asta – recunoaştem valoarea unui om de îndată ce nu-l mai avem.
Recunoaştem frumuseţea când dispare, ne lipseşte lumina când e întuneric, recunoaştem valoarea când pentru cel care a ne-a fost “vecin în vreme” nu mai înseamnă nimic.
Noi suntem conştienţi de valoarea unui om abia când nu mai este lângă noi, cum bine spune Ducu Bertzi într-un cântec romantic: “Abia când a plecat plângând şi n-a mai fost a mea/ M-am îndrăgostit numai de ea”! Oare este acesta un blestem omenesc, oare-i ceva de neschimbat în absenţa organului care poate vedea iubirea la vreme, valoarea la vreme, frumuseţea atunci când este prezentă? Iar cunoaşterea spirituală spune “nu”, categoric nu-i un blestem, cât o alegere şi o situaţie pe care o putem evita. …
………….
Maria Timuc.(fragment)