Un sfârșit de Iunie 2025 destul de torid până spre insuportabil uneori, cu un oarecare disconfort termic chiar și pentru animale, și un debut de Iulie 2025 care pare a anunța o lună estivală ”incendiară” și, sperăm cu toții, benefică tuturor… Solul cerșește ploi liniștite care să binecuvânteze întreaga natură, în timp ce în agricultură unele culturi au început să se recolteze ( rapiță, cereale ). În micul meu spațiu verde și prin grădină, mă străduiesc să ajut cât pot legumele și pomii fructiferi, dar pe unde nu am udat sunt observabile efectele căldurii excesive. Vița-de-vie și ienupărul sunt singurele care par a jubila fără a le ajuta prea mult… Puțină zmeură și câteva agrișe sau coacăze roșii mi-au bucurat papilele în câteva zile, iar câte o adiere de vânt poate fi considerată o adevărată binecuvântare.
Aflați într-o cutremurare continuă în ultimii ani, putem constata doar intensificări sau valori mai scăzute ale incredibilului național și internațional. România a scăpat cu bine din ”ruleta” alegerilor parlamentare și prezidențiale și atât guvernul, cât și președintele țării par determinați să facă mutări importante, sistemice chiar, să ia măsuri care să ofere perspective de macro-stabilitate și să evite un dezastru economic și social asemănător falimentului într-o societate modernă. Amplul fenomen al evaziunii fiscale a ajuns și el subiect de discuție în CSAT-ul țării la propunerea președințelui… Datele actuale privind evaziunea fiscală sunt îngrijorătoare, dar în urmă cu cinci ani câteva studii avansau că fenomenul reprezintă până la 50 procente din PIB… Ceea ce, să recunoaștem, e înfiorător … ! Cum am putea face progrese în cultură, literatură, știință dacă ”nici stâncă nu o văd, n-aud furtuna/la bani li-e gândul tot … și-mpart întruna/ iar marea-i duce-ncet, dar drept spre stânci/ La ce-aș cânta români cuvinte-adânci”? , vorba versurilor lui G. Coșbuc…
În același timp, planeta albastră este martora încrâncenării relațiilor în Orientul Mijlociu. Israel nu dorește ca un stat teocratic și autocratic, în speță Iran, să devină o putere nucleară și o amenințare majoră pentru propria existență de esență occidentală și modernă. Din păcate, ca de numeroase ori în acea parte a lumii, divergențele nu au putut fi soluționate pe cale pașnică, prin negocieri. Astfel, un nou front destul de mare a fost deschis în plan internațional… Programul nuclear iranian a fost stopat cu ajutorul SUA printr-o intervenție istorică a bombardierului B2 american și lumea civilizată poate răsufla mai ușurată… Evreii continuă să privească cu neliniște pe urmașii perșilor, iar ura reciprocă poate conduce la imparțialitate… Ucraina suferă și ea în continuare. Marele prieten, SUA, era singurul care putea interveni hotărâtor în situația dată… Xenofon menționa că Socrate spunea despre prieteni: ” Un prieten fidel este gata oricând să stea alături de cel asemenea lui, atât în ce privește treburile personale, cât și cele obștești. Îl ajută când trebuie să facă un bine și tot așa când îl paște vreo primejdie; contribuie la cheltuielile ce le are de făcut și trage foloasele împreună cu el. Îl ajută să-i convingă pe alții sau, dimpotrivă, face, la nevoie, uz de forță; e binevoior cu cei care-i dorește și-i face bine și-l sprijină, totodată, din răsputeri în momentele de cumpănă… Și, adesea, când noi nu putem făptui sau vedea sau auzi ceva, un prieten le poate face în locul nostru”… ( Xenofon, Amintiri despre Socrate, I,4 ).
Atât cât îmi permit, adică în două zile pe săptămână, îmi satisfac voluntariatul început, iar cel mai recent m-am găsit la muzeul din Cetatea Oradea… Spațiul de aici este plăcut și modern organizat, iar vizitatorii pot afla foarte multe despre istoria orașului Oradea și despre interesanta evoluție ( în mai multe faze ) a cetății Oradea care are o vechime de peste nouă secole. Cu o tradiție medievală fabuloasă care ar merita prezentată separat într-un volum vast, cetatea Oradea impresionează vizitatori români și din străinătate și dovedește importanța strategică a întregului oraș în Europa centrală de-a lungul secolelor… Încăperile și curțile sale găzduiesc evenimente și expoziții mondene și cultural-științifice invocând parcă pe Albrecht Durer, pe Andrea Scolari, pe Nicolaus Olahus sau pe G. Martinuzzi care au creat și la Oradea…
În camerele medievale frumos restaurate a fost vernisată o expoziție itinerantă a BNR ( Banca Națională a României ) care prezintă evoluția monetară în spațiul carpato-danubiano-pontic ( Transilvania, Moldova, Valachia ) din antichitate și evul mediu până în epoca contemporană cu accent deosebit pe secolele XIX-XXI când moneda românească a circulat sub protecția unui organism statal modern reprezentat de BNR… Vernisajul a adunat personalități orădene și naționale din diverse domenii care au manifestat interes pentru subiectul propus. În calitate de supraveghetor, dar și de pasionat de numismatică și de istorie europeană, am primit la final, din partea unei reprezentante locale a BNR, o brățară de pluș cu imaginea unui leu de savană, un cadou emblematic pentru moneda națională, în condițiile în care cei mai visători dintre noi speră la o trecere la moneda euro cât mai benefică și lină…
La aceeași locație, dar într-o altă sală, a fost vernisată o expoziție de pictură aflată la ediția a IX-a intitulată ” Imagini în dialog ”. Cu o tematică variată, picturile cadrelor didactice și ale studenților de la facultatea de arte orădeană impresionează prin culori și forme. Cel mai mult m-a impresionat pânza intitulată ”Vibrație”, dar e o chestiune doar de gust, toate sunt frumoase… Printre participanți s-au găsit doar câțiva autori și o mână de pasionați de artă. Trebuie să acceptăm că e foarte greu să definim ceea ce reprezintă cu adevărat artă. Acest fapt este greu de definit chiar și pentru cei mai pricepuți și avizați critici și istorici de artă. Thierry de Duve a observat acest exercițiu al profanilor: ” Dacă acum cineva v-ar cere să definiți arta i-ați răspunde cu gustul și sentimentele dumneavoastră personale. Cu degetul întins către operele dumneavoastră favorite, i-ați spune: arta este aceasta, aceasta și aceasta… Ea se oferă în fiecare caz ca o cvasi-definiție, empirică dacă vreți, din moment ce își are rădăcina în experiența sensibilă, dar mai exact estetică, dacă estetică semnifică: ce provine dintr-o experiență setimentală și nu cognitivă. Habitusul dumneavoastră personal confirmă un consens mai mult sau mai puțin general”…
Solidar cu adevărat doar cu visele, speranțele și aspirațiile proprii și cu valorile perene universale și ale umanității, m-am găsit în majoritatea timpului la domiciliu și am încercat să mă informez cât mai bine. Mai multe volume începute de genuri diferite mă așteaptă de ceva vreme și doar din motive financiare nu am reușit să le finalizez pentru a le publica. Mi-am propus ca în următorul trimestru, în zilele libere și în nopțile senine, să finalizez dintre ele… Sunt interesante în felul lor, dar economiile mele tot mai subțiri mă îngrijorează suplimentar. Mă fortifică observația lui Cicero: ” Dacă ai o grădină și o bibliotecă ( și idei, aș mai adăuga), ai tot ce îți trebuie”…
Aș dori să închei cu un tristih ( haiku ):
rupt de veșnicie –
bob de rouă scurs în zori
de pe o frunză…
Vă doresc o lună Iulie 2025 boemă, însorită și prosperă … !
