Updated : May 2021 – Published: July 2020 – Swiss Policy Research

O prezentare generală a dovezilor actuale privind eficiența măștilor faciale

1. Studii privind eficacitatea măștilor faciale.

Până în prezent, cele mai multe studii au găsit puține sau deloc dovezi ale eficienței măștilor în populația generală, fie ca echipament de protecție individuală, fie ca sursă de control.

• Un meta-studiu din mai 2020 privind gripa pandemică lansat de CDC SUA a constatat că măștile nu au avut niciun efect, fie ca echipament de protecție personală, fie ca sursă de control. (Sursa)
• Un studiu aleatoriu danez cu 6.000 participanți, publicat în Annals of Internal Medicine în noiembrie 2020, nu a găsit niciun efect semnificativ statistic al măștilor medicale de înaltă calitate împotriva infecției cu SARS-CoV-2 într-un cadru comunitar. ( Sursa )
• Un mare studiu aleatoriu cu aproximativ 8.000 participanți, publicat în octombrie 2020 în PLOS One, a constatat că măștile „nu păreau a fi eficiente împotriva infecțiilor respiratorii virale confirmate de laborator sau a infecțiilor respiratorii clinice”. ( Sursa )
• O revizuire din februarie 2021 efectuată de CDC european nu a găsit nicio dovadă semnificativă care să susțină eficacitatea măștilor faciale medicale și nemedicale în comunitate. În plus, CDC european a recomandat împotriva utilizării măștilor FFP2 / N95 de către publicul larg. ( Sursa )
• O revizuire din iulie 2020 a Oxford Center for Evident-Based Medicine a constatat că nu există dovezi privind eficiența măștilor împotriva infecției sau transmiterii virusului. ( Sursa )
• O analiză Cochrane din noiembrie 2020 a constatat că măștile nu reduc cazurile de boală asemănătoare gripei (ILI), nici la populația generală, nici la lucrătorii din domeniul sănătății. ( Sursa )
• O revizuire din aprilie 2020 efectuată de doi profesori americani în boli respiratorii și infecțioase de la Universitatea din Illinois a concluzionat că măștile nu au niciun efect asupra vieții de zi cu zi, fie ca auto-protecție, fie pentru a-i proteja pe alții (așa-numitul control al sursei) ( Sursa )
• Un articol din New England Journal of Medicine din mai 2020 a concluzionat că măștile faciale oferă o protecție mică sau deloc în viața de zi cu zi. ( Sursa )
• Un studiu din 2015 publicat în British Medical Journal BMJ Open a constatat că măștile din țesături au fost pătrunse de 97% din particule și pot crește riscul de infecție prin reținerea umidității sau a utilizării repetate. ( Sursa )
• O revizuire din august 2020 efectuată de un profesor german de virologie, epidemiologie și igienă a constatat că nu există dovezi privind eficacitatea măștilor faciale și că utilizarea zilnică necorespunzătoare a măștilor de către public poate, de fapt, duce la creșterea infecțiilor. ( Sursa )

Dezvoltarea cazurilor după mandatele de mască

În multe state, infecțiile cu coronavirus au explodat după ce au fost introduse mandatele de mască. Următoarele diagrame arată exemple tipice din Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Spania, Regatul Unit, California și Hawaii. De asemenea, o comparație directă între statele SUA cu și fără mandatele de mască indică faptul că mandatele de mască nu au marcat nicio diferență.

Mandatele de mască și infecțiile cu coronavirus (Sursa: Yinon Weiss )

În ianuarie 2021, statul german Bavaria a fost unul dintre primele locuri din lume care a solicitat măști N95 / FFP2 în majoritatea setărilor publice. O comparație cu alte state germane, care necesitau măști de pânză sau medicale, indică faptul că măștile N95 / FFP2 nu au făcut nicio diferență.

Aspecte suplimentare

• Există dovezi din ce în ce mai mari că noul coronavirus este transmis, cel puțin în interior, nu numai de picături, ci și de aerosoli mai mici. Cu toate acestea, datorită dimensiunii mari a porilor și a potrivirii slabe a măștii, majoritatea măștilor nu pot filtra aerosolii (vezi analiza video de mai jos) – mai mult de 90% din aerosoli pătrund sau ocolesc masca și umplu o cameră de dimensiuni medii în câteva minute.
• OMS a admis la BBC că actualizarea politicii măștii din iunie 2020 nu se datora unor noi dovezi, ci “political lobbying”: „Mai multe surse ne-au spus că comitetul OMS care examinează probele nu a aprobat măștile, dar le-a recomandat din cauza politicilor lobby „. . Acest punct a fost ridicat cu OMS, care nu a negat acest lucru ”. (D. Cohen, corespondent medical BBC).
• Până în prezent, singurul studiu aleatoriu controlat (RCT) al măștilor faciale împotriva infecției cu SARS-CoV-2 într-un cadru comunitar nu a găsit niciun beneficiu semnificativ statistic (vezi mai sus). Cu toate acestea, trei jurnale importante au refuzat să publice acest studiu, amânând publicarea acestuia cu câteva luni.
• O analiză efectuată de CDC SUA a constatat că 85% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus au raportat că poartă mască „întotdeauna” (70,6%) sau „deseori” (14,4%). Comparativ cu grupul de control neinfectat, purtarea întotdeauna a unei măști nu reduce riscul de infecție.
• Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au descoperit că doza infecțioasă de SARS-CoV-2 este de numai 300 de virioni (particule de virus), în timp ce un singur minut de vorbire normală poate genera mai mult de 750,000 virioni făcând puțin probabil ca măștile faciale să prevină o infecție.
• Japonia, în ciuda utilizării pe scară largă a măștilor faciale, a experimentat cea mai recentă epidemie de gripă cu mai mult de 5 milioane de bolnavi în urmă cu doar un an, în ianuarie și februarie 2019. Cu toate acestea, spre deosebire de SARS-CoV-2, virusul gripal este ușor transmis și de copii.
• În statul american Kansas, cele 90 de județe fără mandate de mască au avut rate mai mici de infecție cu coronavirus decât cele 15 județe cu mandate de mască. Pentru a ascunde acest fapt, departamentul de sănătate din Kansas a Incercat să manipuleze statisticile oficiale și prezentarea datelor.
• Contrar credinței obișnuite, studiile spitalicești au constatat că utilizarea unei măști medicale de către chirurgi în timpul operațiilor nu a redus infecțiile bacteriene postoperatorii ale rănilor la pacienți.
• În timpul notoriei pandemii de gripă din 1918, utilizarea măștilor în rândul populației generale a fost larg răspândită și în unele locuri obligatorie, dar nu a fost nicio diferență .
• Țările asiatice cu rate scăzute de infecție covid, majoritatea vecine cu China, nu au beneficiat de măști de față, ci în principal de închiderea timpurie a frontierelor. Acest lucru este confirmat de țările scandinave Norvegia, Finlanda și Danemarca, care nu au introdus mandate de mască, ci au închis frontierele devreme și au înregistrat, de asemenea, rate foarte mici de infecție covid și decese.

Dr. Theodore Noel explică problema aerosolilor măștii

2. Studiile care pretind că măștile faciale sunt eficiente

Unele studii recente au susținut că măștile sunt într-adevăr eficiente împotriva noului coronavirus și cel puțin ar putea preveni infecția altor persoane. Cu toate acestea, majoritatea acestor studii suferă de o metodologie slabă și, uneori, arată opusul a ceea ce pretind că arată.

Aceste studii ignoră în general efectul altor măsuri, dezvoltarea naturală a ratelor de infecție, modificările activității de testare sau compară locațiile cu diferite condiții epidemiologice. Studiile efectuate într-un laborator sau ca simulare pe computer nu sunt adesea aplicabile lumii reale.

O imagine de ansamblu:

• Un meta-studiu din revista Lancet, comandat de OMS, a afirmat că măștile „ar putea” duce la o reducere a riscului de infecție, dar studiile au luat în considerare în principal aparatele respiratorii N95 din mediul spitalicesc , nu măștile de pânză într-un cadru comunitar. Puterea dovezilor a fost raportată ca fiind „scăzută”, iar experții au descoperit numeroase defecte în studiu.

Profesorul Peter Jueni, epidemiolog la Universitatea din Toronto, a numit studiul OMS „în esență inutil” .

• Un studiu din revista PNAS a susținut că măștile au provocat o scădere a infecțiilor în trei puncte fierbinți globale (inclusiv New York City), dar studiul nu a luat în considerare scăderea naturală a infecțiilor și alte măsuri concurente. Studiul a fost atât de defectuos încât peste 40 de oameni de știință au recomandat retragerea acestuia.
• Un studiu din SUA a susținut că județele SUA cu mandate de mască au avut rate mai mici de infecție covidă și spitalizare, dar autorii au trebuit să-și retragă studiul, deoarece infecțiile și internările au crescut cu mult în aceste județe la scurt timp după publicarea studiului.
• Un studiu german a susținut că introducerea măștilor faciale obligatorii în orașele germane a dus la scăderea infecțiilor. Dar datele nu au susținut această afirmație: în unele orașe nu a existat nicio modificare, în altele o scădere, în altele o creștere a infecțiilor (a se vedea graficul de mai jos). Orașul Jena a fost o „excepție” doar pentru că a introdus simultan cele mai stricte reguli de carantină în Germania, dar studiul nu a menționat acest lucru.
• Un studiu canadian a susținut că țările cu măști obligatorii au avut mai puține decese decât țările fără măști obligatorii. Studiul a comparat însă țările din Africa, America Latină, Asia și Europa de Est cu rate de infecție și structuri demografice foarte diferite.
• O revizuire a Universității din Oxford a susținut că măștile faciale sunt eficiente, dar s-a bazat pe studii privind SARS-1 și în medii de sănătate, nu în medii comunitare.

• O revizuire realizată de membrii grupului de lobby Masks for All’ „Măști pentru toată lumea”, publicată în revista PNAS, a susținut că măștile sunt eficiente ca sursă de control împotriva transmiterii aerosolilor în comunitate, dar revizuirea nu a furnizat dovezi din lumea reală care să sprijine această propunere.

Riscuri asociate măștilor faciale

Purtarea măștilor pentru o perioadă lungă de timp poate să nu fie inofensivă, după cum arată următoarele dovezi:

• OMS avertizează asupra mai multor “efecte secundare”, cum ar fi dificultăți de respirație și erupții cutanate.
• Testele efectuate la Spitalul Universitar Leipzig din Germania au aratat că măștile faciale reduc semnificativ rezistența și performanța adulților sănătoși.
• Un studiu psihologic german cu aproximativ 1000 de participanți a constatat “consecințe psihologice grave” datorită introducerii măștilor faciale obligatorii în Germania.
• Institutul de Mediu din Hamburg a avertizat despre inhalarea compușilor de clor din măștile din poliester, precum și despre problemele legate de eliminarea deșeurilor în mască.
• Sistemul european de alertă rapidă RAPEX a reamintit deja 70 modele de măști, deoarece acestea nu îndeplineau standardele UE de calitate și ar putea duce la „riscuri grave”.
• Un studiu de la Universitatea din Münster din Germania a constatat că în măștile N95 (FFP2), Sars-CoV-2 poate rămâne infecțios câteva zile, crescând astfel riscul de autocontaminare.
• În China, mai mulți copii care au trebuit să poarte o mască în timpul orelor de gimnastică au leșinat și au murit autopsiile au constatat că stopul cardiac brusc este cauza probabilă a decesului.

• În SUA, un șofer de mașină care purta o mască N95 (FFP2) a leșinat și s-a zdrobit din cauza otrăvirii cu CO2.

Video: Un atlet american în vârstă de 19 ani care poartă mască se prăbușește în cursa de 800 de metri ( aprilie 2021 ):

Concluzie

Măștile faciale în populația generală pot fi eficiente, cel puțin în anumite circumstanțe, dar în prezent există puține sau deloc dovezi care să susțină această propunere. Dacă coronavirusul este transmis prin aerosli de interior, este puțin probabil ca măștile să protejeze. Prin urmare, autoritățile sanitare nu ar trebui să presupună sau să sugereze că măștile vor reduce rata sau riscul de infecție.