Între cele mai penibile tămîieri ale discursului ținut de Eduard Hellvig la Cluj a fost cel al lui Crin Antonescu. Contactat rapid pe la Bruxelles, unde joacă rolul de însoțitor al nevestei (comisarul european Adina Vălean, desemnată mai mult printr-un carambol de interese, dar și dintr-o dorință de a-i da o modestă compensație celui care a fost Crin Antonescu), el a fost invitat să sublinieze bogăția de idei.
Imediat după discursul lui Hellvig, televiziunea arondată Digi 24 l-a sunat pe Crin Antonescu, iar revista Newsweek, lansată în prezența șefului SRI (și nu numai!), a și preluat cu fidelitate declarația cu miros de tămîie. Ca să nu credeți că declarația lui Crin Antonescu ar putea fi greșită, o preiau exact cum a apărut în revista fidelă lui Eduard Hellvig.
”Acest discurs de la Cluj merită luat în serios, înţeles, preluat, adâncit” deoarece „este discursul unui lider”.„Noi nu am mai auzit, nu doar un director al SRI, dar un înalt demnitar la putere al statului român, să vorbească, nu doar despre erori, ci despre păcate ale acestei instituţii, să-şi ceară scuze pentru ele, chiar şi pentru cele din perioada de dinainte de a fi condusă de domnia sa.
Salut faptul că, în acest discurs, cu o anumită reţinere, Eduard Hellvig vorbeşte pentru prima dată despre un anumit aspect, despre care s-a tăcut mult, al acestei relaţii servicii – politicieni – politică. (…) Eduard Hellvig deschide o fereastră şi o propune discuţiei. (…)
Ştim cu toţii că nu e incompatibil un patriotism pro-occidental cu perspectiva globalistă, cu perspectiva societăţii deschise, (…) numai că el o formulează. Dacă am cuvinte atât de elogioase, sunt pentru că este un discurs atât de închegat şi astfel de discursuri au lipsit, au fost rarisime. (…) Este o problemă pe care o adresează, pe care o înfruntă şi căreia îi dă o soluţie (…) El o formulează şi îi dă o diagnoză şi o reţetă”, a spus Antonescu pentru Digi 24 preluat de Newsweek.
Crin Antonescu a mai profețit că Eduard Hellvig „va reveni în viaţa politică propriu-zisă după ce-şi va încheia mandatul la SRI.”
Se pare că Antonescu este între puținii care suferă cumplit din cauza absenței lui Hellvig din politică. Îi duce o lipsă mai dureroasă decît o extracție dentară sau o amputare de picior.
Ce l-o fi apucat totuși pe Crin Antonescu să purceadă la această cădelnițare la directorul SRI? O anume dorință de a fi băgat în seamă? Gîndul că o asemenea atitudine i-ar putea aduce un serviciu în perspectiva noilor campanii electorale și desemnări de candidați? Sau o tăcere prelungă și protectoare? Sau amîndouă la un loc, plus plictiseala din postura sa de însoțitor de familie?
Cel care a dormit profund în perioada cît a jucat rolul de președinte interimar al României la suspendarea lui Traian Băsescu a mai făcut o demonstrație de vorbit frumos și de gîndit mai puțin.
Singurul care l-a concurat pe Crin Antonescu pare să fie Bogdan Chireac:
”Fostul director ar SRI ne-a spus, într-un discurs memorabil, că creierul unei națiuni este format din Serviciile de Informații. La vremea respectivă, am rămas șocat. Am crezut că creierul unei națiuni e format din Academia Română, din marile universități, marii intelectuali ai acestei țări… Eu credeam că ăsta e creierul națiunii. Aaa.. că creierul națiunii poate că are nevoie de ochi și timpan… DA. Dar una e să fii ochiul și timpanul, alta e să fii creierul națiunii, neuronul, materia cenușie. Eduard Hellvig vine la universitate și recunoaște implicit că depozitarul inteligenței unei națiuni este acolo, într-o universitate de prestigiu, în academie, în această zonă. A doua chestiune: ne spune Hellvig ceea ce noi știm, dar e altceva când ți-o spune directorul SRI… Domnilor, există politicieni care așteaptă ordine de la SRI… AȘTEAPTĂ și poate că le și primesc unii dintre ei. Ceea ce este profund nedemocratic. Eu nu îl suspectez, și cred că nu îl suspectează nimeni pe Hellvig, că e o persoană nedemocratică, deoarece el a fost cel care a denunțat protocoalele acelea odioase între SRI și Înalta Curte de Casație și Justiție. El a fost cel care le-a denunțat, altfel și acum erau protocoalele funcționale”.
Și, totuși, care este încărcătura ideatică a discursului ținut de Hellvig la universitatea din Cluj și ce lipsește din el?
CORNEL NISTORESCU/http://cotidianul.ro/
