Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a abordat o problemă crucială în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde s-a întâlnit cu liderul SUA, Donald Trump. El a evidențiat o situație paradoxală: în timp ce toată lumea se concentrează pe subiecte de actualitate precum Groenlanda, Ucraina se află într-o stare de stagnare și anxietate, asemănătoare cu o „Zi a Cârtiței”, o referință la celebrul film american în care protagonistul retrăiește aceeași zi repetat. Zelenski a subliniat că ucrainenii îndură aceasta nu doar de zile ori luni, ci de ani, în fața agresiunii rusești.
Acesta a amintit că, în urmă cu un an, a insistat asupra necesității ca Europa să devină mai proactivă în ceea ce privește apărarea sa, dar a constatat cu dezamăgire că, în ciuda timpului scurs, nu s-au înregistrat progrese semnificative. Potrivit lui Zelenski, problemele cu care se confruntă Europa nu au fost niciodată mai complexe, iar atenția liderilor politici pare să fie deturnată de subiecte mai puțin urgente, precum destinul Groenlandei.
„Toată lumea se uită la Groenlanda”, a spus el. „Este evident că majoritatea liderilor nu sunt siguri cum să abordeze această chestiune, iar așteptarea ca America să își clarifice poziția a devenit o normă. Însă, întrebarea este: ce se va întâmpla dacă America nu își revine? Care va fi direcția pe care o va lua lumea atunci?” Zelenski a vorbit despre frustrarea sa în legătură cu percepția că prioritățile geopolitice sunt adesea dictat de teme ca Groenlanda, în timp ce Ucraina luptă pentru supraviețuire și stabilitate.
În continuare, Zelenski a mulțumit țărilor europene pentru măsurile luate, cum ar fi înghețarea activelor rusești, dar a subliniat că momentul în care aceste resurse ar trebui să fie folosite pentru a sprijini Ucraina a fost marcat de hesitări. În opinia sa, acțiunile concrete sunt esențiale, iar blocajele întâmpinate în acest proces dovedesc o lipsă de coeziune și reacție din partea comunității internaționale.
De asemenea, el a subliniat absența progreselor reale în înființarea unui tribunal care să investigheze agresiunea rusă împotriva Ucrainei, în ciuda multor întâlniri și discuții pe această temă. Întrebările figurative ridicate de Zelenski, referitoare la natura acestor întârziere, oscilează între o chestiune de timp și una de voință politică. Cu o retorică eficientă, el îndeamnă la acțiune și la o abordare mai decisivă din partea Europei și a comunității internaționale, pentru a nu permite ca suferințele ucrainenilor să fie ignorate în favoarea unor subiecte mai superficiale.
Apelul lui Zelenski reflectă nu doar nevoia de solidaritate și sprijin militar, dar și urgenta necesitate de a transforma intențiile politice în măsuri concrete. Pe măsură ce Ucraina continuă să se confrunte cu provocări enorme, vocea sa devine un simbol al luptei pentru dreptate și recunoaștere, în speranța că lumea nu va uita ce se întâmplă cu adevărat în regiune.