La început, există un clip dintr-un interviu cu Victor Orbán, care reafirmă dreptul Ungariei de a decide cine vine în țara lor și că ei au dreptul de a decide asupra culturii lor. Dacă își doresc o cultură prietenoasă cu familia și se opun propagandei LGBT + și Teoria critică a rasei în școlile lor, ar trebui să poată face asta. Dacă ar prefera să nu aibă o societate post-creștină sau o contracultură musulmană, este dreptul lor. Cultura lor depinde de ei, nu de elitele globaliste rezidente la Bruxelles sau Washington care dictează ce trebuie să facă. Și asta au făcut.

„Partidul domnului Orban a adoptat recent o lege care restricționează descrierile homosexualității; criticii au spus că a fost folosit pentru a viza comunitatea L.G.B.T.Q.. Și mass-media aliniată la guvern se pronunță în mod regulat împotriva efectului destabilizator pe care cultura „trezită” occidentală îl are asupra societății tradiționale.” (Benjamin Novak și Michael M. Grynbaum în NYTimes)

Nu ne putem imagina decât groaza la astfel de lucruri în rândul clasei noastre conducătoare. „Autoritar!” vor spune – în timp ce își impun cu bucurie propria ideologie totalitară în America.

După cum observă Orbán, globaliștii doresc practic să forțeze alte societăți să fie multiculturale – să admită comunitățile musulmane, de exemplu – în credința că aceste grupuri disparate se vor înțelege bine. Dar, spune el, este „evident riscant”. Atât de adevărat. Multiculturalismul este o ideologie utopică, iar ceea ce avem până acum nu este încurajator – chiar și în afară de argumentul din ethnic genetic interests. După cum spune Orbán, Germania a obținut ceea ce merita pentru a aduce milioane de musulmani. Acum, Europa are zone interzise și crima organizată prin carteluri familiale. Puteți importa oameni din Orientul Mijlociu, dar murdăria magică a Europei nu anulează clanurile sau tendințele lor criminale. Și cel puțin, Statele Unite multiculturale nu au fost niciodată mai polarizate, polarizarea fiind în esență pe linii rasiale.

Comentariul lui Carlson asupra efectului imigrației asupra criminalității a înfuriat Salonul. Tot ce trebuiau să facă era să-l citeze comentând un caz în care un ilegal a decapitat o femeie în plină zi în Minnesota după ce autoritățile nu l-au deportat:

„Administrația Biden a făcut acest lucru intenționat și încă o face. Și tocmai de aceea, democrații devin isterici atunci când menționezi succesele evidente care sunt expuse aici în Ungaria cu privire la problema imigrației. Nu vor să știți că există o opțiune pentru ca haosul, murdăria și crima să crească în jurul nostru.”

„Haos, murdărie și crimă”. Dar ideea că există elite globaliste care încearcă să impună multiculturalismul și imigrația masivă non-albe, predispuse la infracțiuni (și cu un IQ scăzut) asupra societăților europene este o fantezie completă în ochii scriitorului Daily Beast:

„Folosindu-l pe colegul său maghiar [???] George Soros ca o sperietoare, Orbán se mândrește să fie un campion împotriva unei conspirații globale masive care implică liberali bogați și puternici și organizații internaționale hotărâte să submineze autoritatea statului și să rupă spatele gândirii naționaliste.”

Ideea că nu există o elită globalistă, bogată și liberală care să se opună naționalismului este absurdă. Dar această elită nu subminează în general autoritatea statului. Numai dacă statul încearcă să impună naționalismul.

Stânga iubește autoritarismul. Este o temă recurentă prin care globaliștii doresc să forțeze conformitatea și supunerea asupra oricărei entități disidente pentru a produce o cultură omogenă a stângii.

Mai târziu, în emisiune, îl intervievează pe întotdeauna interesantul Michael Anton, care observă același lucru despre SUA: statele albastre vor să-și impună valorile și modul de viață statelor roșii, dar statele roșii vor doar să fie lăsate să decidă singure asupra propriei lor culturi, indiferent dacă este vorba de politică energetică, mandate de mască pentru școlari, avort la cerere sau învățarea elevilor albi să se urască (aici)..

Dar, așa cum am spus, stânga este apoplectică văzând astfel de idei în mainstream-ul conservator. O temă recurentă este că Ungaria sub Orbán este autoritară – că a demontat democrația, astfel încât să existe doar alegeri simulate.

Iată Zach Beauchamp la Vox:

„Fidesz și-a justificat puterile prin demonizarea unei serii de grupuri externe și dușmani externi. Dacă citiți presa aliniată la stat, veți afla că numai Viktor Orbán poate salva civilizația maghiară de amenințarea reprezentată de imigranții musulmani, liberalii din Uniunea Europeană, comunitatea LGBT și miliardarul evreu George Soros.

Orbán a câștigat realegerea în 2015 și 2018, în voturi care au fost formal libere, dar în niciun sens corecte. Fidesz a beneficiat de avantaje masive în materie de resurse, susținându-se din mass-media aliniată la guvern și reguli concepute pentru a înclina terenul de joc. Deși partidul lui Orbán a câștigat mai puțin de 50% din voturi la alegerile din 2018, a câștigat totuși o majoritate de două treimi în parlament – datorită, parțial, manipulării.

Astăzi, politologii văd Ungaria ca un exemplu de manual a ceva numit „autoritarism competitiv”: un fel de sistem autocratic în care alegerile au loc și nu sunt formal amenajate, dar sunt atât de puternic stivuite în favoarea partidului în exercițiu, încât oamenii nu au în realitate agenția asupra cine guvernează.

Un lucru evident în stânga de astăzi este că nu sunt conștienți de sine. Ei proiectează în mod obișnuit ceea ce fac în Occident asupra dușmanilor lor. Este destul de rezonabil să susținem că stânga a furat alegerile din SUA în 2020, cu siguranță printr-o acoperire mediatică părtinitoare și, cel puțin parțial, prin modificarea legilor de vot sub acoperirea crizei Covid. Și, probabil, mult mai rău. Acum, stânga se străduiește să continue acele legi, respingând legile privind identificarea alegătorilor și alte legi de securitate electorală precum Jim Crow 2.0. Și, în ciuda mai multor articole citate aici, condamnându-l pe Orbán pentru că a impus un regim gerrymandering favorabil partidului său, nu par să observe că este foarte obișnuit să renunțe la colegiul electoral, să împacheteze Curtea Supremă cu stânga judecători și scăpați de doi senatori pe stat. Întregul lor program vizează crearea unei hegemonii permanente: promovarea nivelurilor maxime de imigrație legală, amnistierea ilegalilor, permiterea votului ilegalilor, desființarea patrulei de frontieră, distribuirea migranților către statele roșii și patologizarea criticilor din partea albilor că sunt înlocuiți. Vor hegemonie asupra întregii țări pe care o au deja în statele albastre. Da, stânga iubește autoritarismul.

Dar iată Vox: „Regimurile autoritare concurențiale supraviețuiesc, parțial, păcălind cetățenii lor – convingându-i suficient că democrația este încă vie pentru a evita o revoltă”. Exact ce se întâmplă aici. Mai avem drapelul (deși chiar și acesta este în pericol) și avem iluzia alegerilor libere. De fapt, marea majoritate a mass-media din 2020 propagandă pentru un candidat, demonizându-l pe celălalt și ignorând orice lucru neplăcut în legătură cu cel pe care îl plac – laptopul notoriu al lui Hunter.

Stânga iubește autoritarismul, dar numai atunci când au putere. Când au ieșit de la putere în timpul anilor 1950, totul se referea la libertățile civile ale profesorilor comuniști și la cât de malefic era Joe McCarthy. S-a dezvoltat o întreagă literatură despre relele suprimării libertății de exprimare, cum ar fi The Crucible, de Arthur Miller, care a condamnat implicit Comitetul pentru activități non-americane al casei, comparându-l cu procesele vrăjitoarelor din Salem. Dar acum, că au puterea, și-au folosit-o pentru a pune capăt în general libertății de exprimare în universități și pentru oricine din sectorul privat care ar putea fi concediat de la locul de muncă numindu-l rasist sau antisemit.

După cum arată acest articol recent al lui Glen Allen de la Free Expression Foundation, există deja un dublu standard de justiție în care sistemul aruncă cartea protestatarilor de dreapta, inclusiv izolarea pentru protestatarii din 6 ianuarie în așteptarea procesului, în timp ce revoltatii de stânga din vara trecută care au ars și jefuit numeroase orașe americane și au atacat poliția au scăpat fără pedeapsă. Dar iată că Sexton în The Daily Beast se plânge că Ungaria este acum ostilă libertății de exprimare, legii imparțiale și guvernului reprezentativ:

În cadrul acestui sistem [adică al fostului regim], anumite drepturi erau considerate inalienabile și automate. Expresie. Presa. Dreptul la o guvernare reprezentativă și imperiul legii teoretic imparțial.

Stânga este acum ferm responsabilă de întreaga birocrație federală, inclusiv FBI și alte organe de securitate națională. Disidenții sunt eliminați din armată. A ajuns la punctul că, chiar dacă, printr-un miracol, ar fi ales un adevărat populist, el sau ea ar trebui să direcționeze o curățare masivă a birocrației federale, de sus în jos, pentru a-și implementa politicile și pentru a preveni aceste agenții lucrând activ împotriva administrației – așa cum s-a întâmplat cu siguranță la FBI cu o farsă Trump-Rusia.

Și mass-media. Vox se plânge că 90% din mass-media este în mâinile guvernului, iar The Daily Beast se plânge de lipsa libertății presei în Ungaria. Din perspectiva dreptului disident, este mai mult ca 99,9% din mass-media din SUA se află în mâinile ostile, iar pentru conservatorii de masă, 90% este probabil o estimare bună. Aici stânga beneficiază de starea de veghe a presei corporative, inclusiv a rețelelor sociale. Dar rezultatul este același. O fațadă a democrației în care majoritatea oamenilor pur și simplu nu știu ce se întâmplă cu adevărat. Și dizidenții din stânga, cum ar fi Carlson, care au un număr semnificativ de media, sunt supuși unor campanii activiste împotriva agenților săi de publicitate.

Și The Daily Beast se plânge că guvernul își împinge ideologia naționalistă în școli, ignorând complet apăsarea stângii pentru orice, de la educația holocaustului la teoria raselor critice și propaganda LGBT + în școlile publice. Același rezultat, un mod ușor diferit de a-l obține în SUA, tot acordând un serviciu democrației liberale.

Dar pentru The Daily Beast, pentru a-și argumenta tot ce trebuie să facă este să susțină că Orbán, Carlson și colab. nu sunt altceva decât teoreticieni nebuni ai conspirației.

Există o importanță în civilizația occidentală, susțin ei, care trebuie protejată cu orice preț, în special împotriva trădătorilor criminali răi, hotărâți să o submineze. Sunt în legătură cu străinii și manipulează în permanență oamenii de culoare. În culise se află o amenințare oscură care trage sforile. Ei controlează mass-media. Ei controlează cultura. Iar democrația liberală, cu libertățile sale, egalitatea sa susținută, cu acceptarea identităților și ideilor diverse, aduce cu sine contagierea chiar a populațiilor și a crezurilor care vor dilua țara și, fără îndoială, o vor distruge.

Dacă sunteți de stânga, nu este necesar să argumentați cu adevărat că elitele liberale nu controlează mass-media sau cultura, sau că nu sunt cu adevărat interesate să aducă oameni de culoare pentru a-și continua agenda. Faptul că non-albii votează democratii este o întâmplare completă. Și oamenii care conduc mass-media nu aparțin niciunui grup etnic distinct și nu sunt altceva decât căutători de adevăr. Când ai genul de putere pe care îl are stânga astăzi, tot ce trebuie să faci este doar să-i acuzi pe cei răi fiindcă cred în teoriile conspirației.

Vox îl citează pe Rod Dreher, editor senior la The American Conservative:

„Adevărul nefericit este că liberalismul, așa cum l-am știut noi americanii, este probabil mort. Viitorul nostru aproape sigur că va fi iliberal de stânga sau iliberal de dreapta. Liderii de gândire din centru dreapta care vor să-și dea seama cum să reziste eficient vor veni la Budapesta pentru a observa, a vorbi și a învăța ”.

Vox condamnă acest lucru pentru că Dreher vede un rol pentru stat în crearea unui regim de dreapta, dar, ca de obicei, autorul pare fericit de conștientizarea tendințelor autoritare evidente din stânga – tendințe pe care fac tot posibilul să le consacre puterii de stat. Mă tem că Dreher are dreptate. Va fi un autoritarism de stânga sau de dreapta, alegeți. Vechile valori conservatoare ale guvernului limitat sunt neviabile. Vechea America este moartă. Și chiar acum, cu siguranță nu aș vrea să pariez pe câștigătorul drept în cele din urmă. În timp ce stânga este destul de mult unită în jurul unui program de control autoritar – ei adoră cenzura, fie de către guvern, fie de către corporații, și ar accepta condamnări la închisoare pentru crime de gândire, așa cum fac deja în Europa – dreapta rămâne fracționată între libertarii idioți, țara tradițională club, conservatori prietenoși cu afacerile (chiar dacă America corporativă îi urăște) și fundamentaliști religioși.

Cu toate acestea, este oarecum încurajator faptul că 23% dintre bărbații republicani au o viziune favorabilă asupra naționaliștilor albi și, de fapt, șocant faptul că 17% dintre bărbații democrați au o viziune favorabilă. Și descurajează faptul că doar 7% din electorat au o viziune favorabilă asupra naționaliștilor albi – subliniind din nou problema femeilor albe, în special a femeilor albe necăsătorite, fiind mai susceptibile să cumpere zeitgeistul contemporan al vinovăției albe și al stângii în general. Aș fi interesat de un sondaj în care au întrebat și despre atitudinile față de Carlson. Bănuiesc că bărbații republicani cu puncte de vedere favorabile ale naționaliștilor albi se suprapun în mare măsură cu cei care sunt fanii lui Carlson.

Îmi dau seama că Carlson nu este ideal. Dar nimeni altcineva nu este aproape de el și continuă să abordeze problemele care afectează în mod vital America Albă. Nu este o surpriză faptul că călătoria sa în Ungaria a declanșat o furtună de foc în stânga sau că ADL a fost furios când s-a referit la înlocuitorul alb. Cred că trezește o mulțime de oameni și asta îngrozește stânga.