Pe 16 ianuarie, o nouă lege adoptată în Ucraina, care reglementează dobândirea și păstrarea cetățeniei, a intrat în vigoare și a provocat controverse în cadrul comunității românești din țară. Această legislație stabilește condițiile necesare pentru obținerea cetățeniei multiple, limitându-se, însă, la o listă de cinci țări acceptate pentru dublă cetățenie: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite și Canada. În mod semnificativ, România nu se regăsește pe această listă, ceea ce a dus la nemulțumiri exprimate de membri ai comunității românești.
Avocatul Eugen Pătraș, de origine română și activist pro-bono în favoarea drepturilor cetățenilor români din Ucraina, a subliniat importanța acestei omisiuni. Potrivit acestuia, decizia de a exclude România din lista țărilor acceptate subestimează contribuția semnificativă pe care România o are în sprijinul Ucrainei, mai ales în contextul actualului conflict militar. De-a lungul anului trecut, România a fost un susținător constant al Ucrainei, oferind ajutoare umanitare și sprijin pe plan internațional în fața agresiunii rusești, ceea ce face ca această excludere să fie atât surprinzătoare, cât și frustrantă.
Legea a fost inițial votată și promulgată de către președintele Volodimir Zelenski în luna iulie, iar lista țărilor aprobate a fost stabilită în noiembrie. Selectarea acestor țări a fost dictată de criterii specifice, axate pe alianțele strategice ale Ucrainei. Printre acestea se numără apartenența la Grupul celor Șapte (G7) și la Uniunea Europeană (UE), dar și sprijinul activ oferit de aceste țări Ucrainei pe parcursul conflictului. Acest cadru legislative reflectă orientarea strategică a Ucrainei spre susținerea partenerilor săi tradiționali, dar ridică o serie de întrebări cu privire la integrarea etnicilor români și a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și România.
Multe voci din rândul comunității românești consideră că exclusivitatea și selecția de către autoritățile ucrainene a acestor cinci țări demonstrează un fel de favoritism. România, care este o țară vecină cu Ucraina și un important actor regional, în special în contextul geopolitic actual, ar fi meritat un loc pe această listă, având în vedere legăturile istorice, culturale și sociale strânse dintre cele două națiuni.
Dacă această lege va avea un impact negativ asupra relațiilor interetnice în Ucraina sau asupra sentimentului de apartenență al românilor din Ucraina rămâne de văzut. Discuțiile și dezbaterile pe acest subiect sunt departe de a se fi încheiat, iar reprezentanții comunității românești continuă să facă apel la autoritățile ucrainene pentru o revizuire a acestei legi, sperând la o reconciliere dintre realitățile geopolitice și respectarea drepturilor minorităților.