Primul turneu extern al președintelui Donald Trump a adus semnarea unor acorduri de o valoare halucinantă cu Arabia Saudită – 380 de miliarde de dolari. Suma totală a fost anunțată de ministrul de Externe saudit pe 20 mai, în prima zi a vizitei lui Trump la Riyadh.

Una dintre rațiunile încheierii acestor contracte-record este prezentă în discursul lui Trump în fața monarhilor din Golf: președintele SUA a renunțat la condamnarea „terorismului islamic radical“ și preferă să le vorbească șeicilor doar despre „lupta dintre bine și rău“, să le spună că nu a venit pentru „a le ține lecții“. Este o îndulcire a tonului față de diatribele antiislamiste din campania prezidențială pe măsura contractelor semnate.

Marea lovitură este contractul pentru furnizare de armament american, în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Este mai mult decât fostul președinte Barack Obama a autorizat ca export de arme în Arabia Saudită în toți cei opt ani de mandat. Fosta administrație a suspendat, în octombrie 2016, vânzări de arme de circa jumătate de miliard de dolari, după ce forțele saudite au masacrat civili care participau în Yemen la o ceremonie funerară. Apelurile la sancționarea acțiunilor armatei saudite în războiul din Yemen au fost lansate anterior de Amnesty International și Human Rights Watch, iar rapoartele ONU subliniau și ele atrocitățile bombardamentelor saudite. În multe dintre aceste atacuri au fost folosite arme americane. Prin urmare, pentru presa critică la adresa lui Trump, contractele uriașe semnate la Riyadh sunt o lovitură dată principiului respectării drepturilor omului și au apărut apeluri pentru ca Congresul să invalideze aceste acorduri.

Vizita lui Trump în Arabia Saudita arată ce înseamnă „America First“. Fraza-cheie o rostește secretarul de stat, petrolistul Rex Tillerson: „Dacă le cerem prea mult altora să adopte valorile noastre, atunci creăm obstacole pentru promovarea intereselor noastre de securitate națională și a intereselor noastre economice“.

Franța și Germania, umilite de Trump

Însă lovitura cea mai mare nu este cea financiară, nici cea dată drepturilor omului, ci lovitura împotriva aliaților europeni ai SUA. Arabia Saudită a fost în 2016 al doilea cel mai mare importator de armament, după India. Toți marii producători au râvnit la petrodolarii Riyadh-ului: Germania, Franța, Italia, Turcia, nu numai Statele Unite.
Spre deosebire de administrația Trump, Germania, spre exemplu, a condiționat livrările de arme de respectarea drepturilor omului. Ce răspuns a primit Berlinul din partea saudiților, chiar la finalul lunii aprilie? „Acceptăm reticența germană cu privire la exporturile în Arabia Saudită; cunoaștem fundalul politic. Nu vom mai cauza probleme guvernului german cu noi solicitări de armament“, a spus ministrul adjunct al Economiei din Arabia Saudită.

Cu alte cuvinte, Ryiadh-ul a refuzat extrem de dur să mai cumpere arme germane, preferând arme „made in US“. Ce răspuns a primit Franța, după ce în mandatul lui Francois Holland i-a curtat neîncetat pe saudiți și și-a bazat producția de arme pe promisiunile petromonarhilor din Golf? Contractele de miliarde se duc către americanii de la Lockheed Martin sau Raytheon, ba chiar și la britanicii de la BAE Systems, în timp ce francezii de la Thales sau Airbus rămân cu ochii în soare.
Da, șeicii din Golf vor cumpăra în continuare automobile germane placate cu nestemate, da, Franța își va vinde în continuare produsele de lux, însă plusvaloarea armamentului este incontestabilă, iar lovitura economică este uriașă. Venită în contextul Brexitului, este o umilință mare pentru noul regim al lui Emmanuel Macron și pentru ministrul său de Externe, Jean-Yves Le Drian (care a muncit în mandatul precedent pentru aceste contracte).

Furtună transatlantică

Nu putem să nu facem legătura între cele de mai sus și refuzul marilor puteri europene din NATO de a participa cu trupe sub stindardul Alianței, așa cum a cerut Trump la coaliția împotriva terorismului condusă de SUA. Acest refuz a fost exprimat săptămâna trecută, exact înaintea Summit-ului NATO, primul la care va participa Trump. Cancelariile europene știau că Washingtonul le va exclude de pe piața petromonarhiilor din Golf, după cum Washingtonul știa că marile puteri europene plănuiesc o Uniune a Apărării și un fond european pentru achiziții de arme care îi va sabota pe producătorii americani pe piața europeană. După ce Donald Trump a arătat că nu dorește un acord de liber schimb cu UE, ci doar acorduri bilaterale, relația transatlantică a devenit una de profundă competiție pentru piețe: armament, infrastructură, high tech, orice.
Rămâne de văzut ce va aduce vizita lui Trump în Israel, luni și marți. Presa israeliană a criticat deja uriașul contract semnat cu Arabia Saudită. Rămâne de văzut cum va fi văzut rabatul făcut de Trump în privința drepturilor omului, în timpul vizitei de la Vatican, de miercuri. Cât privește Summitul NATO de joi, este limpede că aliații europeni îl vor primi cu răceala pe Trump. Desigur, amenințarea Rusiei și combaterea ei va fi obiectul unui consens, însă, având în vedere episodul saudit, va fi vorba de consensul că această amenințare trebuie să catalizeze creșterea la cote maxime a comerțului cu arme în Europa.