Orice siluire a noemei în rânduri de
epistolă,
Apariție a barbariei dintre năzuințe și
morală,
Tehnică de aripi și nimburi cangrenate
zămislește.
Este oare profeție a daimonului despletit
de pe carne?
Un parfum de iraționalitate este doar
jumătate dintr-un
Vis ale cărui lumini și ombre își prizează
neantul în haos.
Deșertăciune hrănită cu predici emigrate-n
ilustrații
Este spiritualitatea voastră, totdeauna
substituită păciuirii.
Orice spasm al îndatoririlor se reneagă
firii absolvite!
Unire blagoslovită în boem blestem al
exitusului cutremurat,
Prin autoritatea mijlocită de Moira
zbrehuie te numești
Iubire… molimă a gândirii turbate de
creaturi voluptuoase.
Și la ombra aștrilor ninge cu
dimineți
Ce se pierd pe aleile despicate în creștet
de crivăț;
Se avântă clopotnița în asurzitoare
hieroglife,
Numește voroave să pobedească
pergamente.
Adevăr grăiesc aezii! Pilda este doar o
procitire a ispitei!
Este vremuită judecata macilor
însângerați
Numai când, resuscitând răceala, cu sinele
tenebros te întronezi.
Părere potrivnică adastă descinsă în
Piriphlegethon...
