In cadrul lumii nebune in care ne ducem existenta, se pare ca am uitat sa traim.Viata insasi a devenit un mecanism de a ne trezi dimineata, de a incepe activitatea zilnica, de a ne pune in pat cu capul doldora de lucruri de facut pentru a doua zi si apoia de la capat... Trist, dar real...Adevarata viata linistita si simpla aproape ca a disparut, sau poate ca societatea a acaparat-o, a inghitit-o, obligandu-ne sa nu mai simtim, sa nu ne mai bucuram, si aici ma refer la lucrurile banale care pot aduce zambete sincere.Adevarata viata  se traieste atunci cand te bucuri de o alta zi, cand o simpla raza de soare iti incalzeste sufletul, cand bucuria catelului iti face sufletul sa tresalte, cand ti se insenineaza inima la vederea primaverii, cand ploaia nu spala doar praful, ci si tristetile, cand iubirea este omniprezenta.Din pacate, astazi oamenii se focuseaza pe lucruri materiale, pe obiecte mai mult sau mai putin utile, fara sa se gandeasca la calmitatea interioara pe care nu o pot dob