SERBIA

Zeci de mii de persoane au manifestat din nou sâmbătă la Belgrad împotriva violenţei, o mişcare născută în urma a două atacuri armate mortale care s-a transformat într-o manifestaţie de furie împotriva guvernului, notează AFP.

În ciuda ploii torenţiale, protestatarii purtând flori s-au adunat în faţa parlamentului înainte de a se îndrepta către sediul televiziunii naţionale (RTS) pe care l-au înconjurat, potrivit corespondenţilor AFP aflaţi la faţa locului.

Ei au cerut demisia conducerii şi redactorilor-şefi ai televiziunii, acuzaţi că sunt „purtătorii de cuvânt” ai puterii.

Sub sloganul „Serbia împotriva violenţei”, manifestanţii ies în număr mare pe străzile capitalei sârbe în fiecare săptămână de la atacurile armate în masă care au avut loc la începutul lui mai în ţara balcanică, la mai puţin de 48 de ore distanţă. Ultima dată când sârbii au mărşăluit atât de masiv a fost în 2000, în timpul manifestaţiilor care au dus la căderea omului forte al Belgradului, Slobodan Milosevic.

„Sunt aici pentru că m-am săturat de minciuni şi corupţie. Nimic nu se va schimba aici până când oamenii nu îşi vor da seama că este posibil şi au de ales”, a declarat pentru AFP Dusan Valent, 40 de ani.

La 3 mai, un adolescent de 13 ani a ucis nouă elevi şi un agent de securitate într-o şcoală din Belgrad. La mai puţin de 48 de ore mai târziu, un tânăr de 21 de ani a ucis opt persoane şi a rănit alte 14 într-o localitate din centrul Serbiei.

Oamenii au manifestat mai întâi în semn de doliu, dar protestul pare să se fi transformat într-o vastă mişcare de furie împotriva puterii preşedintelui Aleksandar Vucic.

Manifestanţii cer revocarea licenţelor posturilor de televiziune apropiate guvernului care publică conţinut violent şi acuză guvernul că a instaurat sau tolerat un „climat de violenţă” în Serbia.

De asemenea, cer demisiile ministrului de interne şi a şefului serviciilor de informaţii.

La rândul său, preşedintele Aleksandar Vucic a organizat vineri un mare miting al partizanilor săi care au venit la Belgrad din toată Serbia cu autobuzele, ceea ce i-a determinat pe apărătorii drepturilor omului să spună că unii manifestanţi au fost presaţi să participe la eveniment.

Şeful statului a acuzat din nou partidele de opoziţie că au „încercat să abuzeze de tragedie” în scopuri politice, arătându-se mult mai conciliant în ultima vreme faţă de participanţii la proteste.

„Cei care au mărşăluit în ultimele săptămâni sunt în majoritatea cazurilor oameni de bine, decenţi şi normali, care doresc binele pentru Serbia”, a recunoscut şeful statului. „Cei pe care nu îi pot aprecia sunt, însă, politicienii care vor să facă istorie abuzând de tragedie”, a mai afirmat Aleksandar Vucic, potrivit AFP.

ISRAEL

Și israelienii au ieşit sâmbătă seară pe străzile din Tel Aviv, pentru a 21-a săptămână consecutiv, pentru a protesta faţă de controversatul proiect de reformă a sistemului judiciar dorită de guvernul lui Benjamin Netanyahu, transmite AFP.

Manifestaţii au loc şi în alte oraşe israeliene, precum Haifa (nord) şi Beersheva (sud).

Protestatarii se adună în fiecare săptămână cu începere din ianuarie pentru a denunţa reforma şi a critica guvernul format în decembrie de Benjamin Netanyahu, inculpat pentru corupţie în mai multe dosare.

Pe 27 martie, acesta a anunţat o „pauză” legislativă pentru a da o „şansă (…) dialogului”, dar mobilizarea împotriva reformei rămâne puternică.

„Vom continua eforturile noastre pentru a ajunge la un acord cât mai larg posibil cu privire la reforma judiciară”, a declarat miercuri Netanyahu, salutând adoptarea de către parlament a legii bugetului pe 2023-2024.

Poliţia nu oferă date oficiale cu privire la numărul de participanţi la manifestaţii, dar presa israeliană a estimat la „zeci de mii” numărul celor prezenţi la manifestaţia de sâmbătă de la Tel Aviv.

Printre aceştia, Israel Alva, antreprenor în tehnologie, a denunţat un buget 2023-2024 „scandalos” pentru că „oferă avantaje anumitor sectoare şi nu ţine cont de populaţie în general”.

Pentru el, este important a manifesta împotriva reformei judiciare, deoarece „ADN-ul nostru este democratic şi liberal. Ne dorim o viaţă de libertate, şi nu să ni se spună ce trebuie să facem”.

Yael Ben Shalom, studentă la Universitatea din Tel Aviv, protestează „pentru că unii încearcă să preia controlul sistemul nostru şi să-l transforme în ceva rău” şi „să ruineze viitorul ţării”, a spus ea.

Pentru guvern, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, reforma sistemului judiciar urmăreşte, printre altele, reechilibrarea puterilor prin reducerea prerogativelor Curţii Supreme, pe care executivul o consideră politizată, în beneficiul parlamentului. Oponenţii reformei consideră, dimpotrivă, că aceasta riscă să deschidă calea spre o derivă iliberală sau autoritară.

Cotidianul RO