Viktor Orban, premierul Ungariei, a afirmat recent că ideea de a folosi activele rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei nu mai are un viitor, evidențiind lipsa de susținere în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile sale au venit în contextul unei întâlniri a Consiliului European, unde Comisia Europeană analizează posibilitățile de utilizare a acestor active. Orban, un politician cunoscut pentru apropierea sa de Rusia, a critiat în mod constant planurile de redistribuire a acestor fonduri către Ucraina, subliniind îngrijorările privind legalitatea și etica unei astfel de măsuri.
În ultimele luni, mai multe state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Belgia, Italia și Bulgaria, și-au exprimat, de asemenea, temerile legate de posibilele riscuri juridice asociate cu utilizarea activelor înghețate. Aceste națiuni sunt preocupate că, în cazul în care acțiunile de confiscare și redistribuire a fondurilor rusești nu respectă normele internaționale, acest lucru ar putea genera probleme juridice majore pentru Uniunea Europeană și ar putea aduce prejudicii relațiilor cu Rusia.
Parlamentul European a tras un semnal de alarmă, susținând că Ucraina ar putea să se confrunte cu o criză financiară severă în 2026, fără susținere suplimentară din partea comunității internaționale. În acest context, Ungaria a blocat deja utilizarea fondurilor din bugetul Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei, ceea ce ridică întrebări privind solidaritatea Uniunii în fața crizei de securitate generate de războiul din Ucraina.
Pe de altă parte, Orban a prezentat blocadele sale ca acțiuni îndreptate spre menținerea păcii și stabilității în regiune. El a argumentat că strategia de a îngheța activele rusești și de a le folosi pentru reconstrucția Ucrainei este nu doar riscantă din punct de vedere legal, ci și ineficientă în a aduce o soluție durabilă la conflict. În contrast cu poziția sa, oficiali europeni precum Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, au subliniat importanța sprijinirii Ucrainei, menționând că o lipsă de ajutor ar putea duce la destabilizarea întregii regiuni.
Orban a subliniat că, din perspectiva sa, este esențială o abordare mai echilibrată care să nu alieneze Rusia în continuare, în contextul unui dialog mai amplu asupra securității europene. Aceasta poziție, pe de altă parte, este întâmpinată cu reticență de către alți lideri europeni, care consideră că susținerea Ucrainei în actuala criză este prioritare.
Mesajul lui Orban reflectă o diviziune profundă în cadrul Uniunii Europene, unde diferitele state membre au interese și percepții diferite în ceea ce privește relațiile cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina. Această divergență de opinie complică eforturile comune de a gestiona criza generată de conflictul militar, iar viitorul acestor inițiative rămâne nesigur în fața obstacolelor legale și politice.