Secretarul Consiliului de Dicernământ din Iran a subliniat încă o dată opoziția țării sale față de organizarea, pe 25 septembrie, a referendumului pentru independența Kurdistanului irakian. „Dezintegrarea Irakului va duce la răspândirea insecurității nu doar în Irak, ci în întreaga regiune“, având în vederea opoziția Iranului, Turciei, Siriei și Irakului față de această consultare populară. „Le cerem liderilor kurzi să oprească acest plan“, a spus Mohsen Rezaei Mirgh’ed, adăugând că, „din nefericire, referendumul din Kurdistan este mai mult o chestiune personală decât o revendicare populară, iar mulți lideri kurzi sunt împotriva lui.“

Declarațiile făcute de oficialul iranian în Irak, o țară condusă de un guvern șiit influențat puternic de Teheran, vin după ce, la finalul lunii august, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, liderul unei țări care vede în apariția unui stat kurd o amenințare directă la adresa propriei existențe, a declarat că a discutat cu șeful Statului Major al Armatei iraniene, generalul Mohammad Hossein Bagheri, despre cooperarea militară împotriva grupărilor kurde din Siria și Irak.

Sunt cruciale deciziile ce vor fi luate la Washington și la Moscova în privința viitorului Kurdistanului irakian. Este vorba de viitorul Siriei. SUA au susținut Forțele Democrate Siriene, dominate de Unitățile Populare de Protecție ale kurzilor din Siria (YPG), prin consultanță militară și arme livrate de CIA, pentru că s-au dovedit a fi imbatabile în lupta împotriva organizației Stat Islamic. Siria este acum un adevărat puzzle: kurzii sprijiniți de SUA domină regiunea aflată la est de Eufrat, regimul sirian al-Assad sprijinit de Rusia și Iran are sub control vestul și centrul țării, forțele turce și aliații din Siria controlează frontiera cu Turcia, iar sudul țării a rămas „marele premiu“. Sprijinul acordat de SUA forțelor kurde din Siria i-au făcut pe rebelii sunniți anti-Assad să caute o alianță cu aceștia, în speranța că vor avea girul Washingtonului pentru debarcarea regimului, însă se tem de dorința kurzilor de a pune bazele unui stat kurd și în Siria de astăzi.

Acest vis al creării unui stat kurd, ce pare astăzi mai aproape ca oricând, a condus la o alianță paradoxală între Turcia și Iran, state cu o istorie conflictuală milenară. Această colaborare se adaugă acordului de la Astana privind Siria, încheiat între Rusia, Turcia și Iran, fără participarea SUA. Sunt evoluții care contravin strategiei americane în Orientul Mijlociu – aceea de a menține și alimenta rivalitățile dintre cele trei state amintite. Referendumul pentru independență anunțat în Kurdistan a jucat până acum în defavoarea SUA, motiv pentru care tot mai multe voci din presa și mediul politic de la Washington cer menținerea consilierilor agenților americani în bucățica lor din puzzle din estul Siriei, pentru a reduce ambițiile kurde pentru independență, pentru a descuraja intervențiile Turciei împotriva lor și pentru a încuraja populația sunnită majoritară să colaboreze cu Ankata și kurzii, în detrimentul Iranului și Rusiei.