Președintele și-a făcut un obicei de a se arăta cetățenilor profitând de niște zile care, pe bună dreptate, sunt lipsite de importanță. Este cel mai penibil spectacol de grandomanie, denotând, din punctul meu de vedere, frustrările copilăriei și arivismul politic. Imaginea, acolo îl rodea.

L-am văzut pedalând de Ziua Mondială a Bicicletei. Am râs în hohote. Cele câteva vorbe rostite nu aveau legătură cu semnificația Zilei Bicicletei. Acolo e vorba de cu totul altceva decât prostiile debitate într-o dimineață, prea devreme. Dacă tot își alege zile să sărbătorească momente ciudate, de ce nu s-o fi avântat și la Ziua Zonelor Umede? Știu că vă fuge mintea, dar nu vă gândiți la chestia aia. Pe el, numai titlul și e de natură să-l facă să roșească la față. Sau, uite, aniversare reală, recunoscută de ONU, Ziua Internațională a Copiilor Străzii. Mergi pe stradă, Iohannis, îți plasează SPP în față un ...