106. reţeaua
aș putea capta
nervi relaxaţi
pielea ca o sită
și sinapsele bâzâind
sunetul pierdut
al copilăriei
cu urechea ciulită
pâlnie pe stâlpul
de telegraf
minunându-mă
cum vrăbiile
se racordau clandestin
firelor electrice
întinse între stâlpi
prin care herghelii
de cai albaștri
sălbatici se alergau
nevăzut
și după ce își făceau
plinul la semn