Zelenski, marioneta SUA, ne-a luat și banii, și armele! Europa, despuiată în numele „Slava Ucraina”

Văzându-l pe Volodimir Zelenski cum varsă lacrimi în timp ce se jeluiește la televizor, mai că-ți vine a-l crede pe acest actor ratat, dar preaslăvit de oficina americană, presa mainstream, aservită și oarbă. În realitate, Bobiță de la Kiev joacă un nou rol, doar că de data asta a fost distribuit în rol principal, iar misiunea primită – să secătuiască Europa, atenție, nu Rusia, de bani și arme!

Ni s-a spus că sancțiunile SUA vor falimenta Administrația Putin, dar, de fapt, ținta am fost noi, europenii – întreaga societate, de la contribuabilul de rând la factorul politic și, mai ales, economia UE! Am ajuns azi, în 2023, după un an de mini-război ruso-ucrainean, cu pantalonii în vine: industrie (cea germană, în primul rând), aproape că nu mai avem, depozitele de muniții sunt golite, puterea de cumpărare este mult scăzută, iar unitatea și încrederea, probabil definitiv pierdute.

Occidentul se laudă că a format un front unit pentru a susține principiile integrității teritoriale și suveranității naționale în Europa. Prețul plătit – mari sacrificii economice – a meritat, ni se transmite zilnic prin intermediul vuvuzelelor media de genul A3.

„Coaliția tancurilor”, propagandă ieftină pentru fraieri

Dar acest truism este cel puțin iluzoriu. În realitate, conflictul declanșat de Vladimir Putin a arătat că Vestului este mai degrabă izolat și disperat decât puternic și unit. La Summit-ul G20, „atlantiștii” n-au reușit să spargă frontul China-Rusia-India, arătând că forța Washingtonului e în scădere.

Puține lucruri surprind mai bine fragilitatea alianței occidentale decât chestiunea livrării Ucrainei de tancuri Leopard. Luni de zile, s-a crezut că Germania e singurul obstacol în calea înarmării Kievului cu două batalioane de tancuri de luptă. Olaf Scholz a cedat în ianuarie, sub presiunea Americii (e greu să stai drept și mândru când ai zeci de mii de soldați americani în țară la tine, de decenii încoace!).

Doar câteva săptămâni mai târziu, însă, „Coaliția tancurilor” a început să se destrame. Portugalia a anunțat că va trimite trei tancuri, Spania – șase, Norvegia – opt, iar Olanda, după ce a promis 18, și-a revizuit brusc oferta la zero! La fel și Danemarca, care nu va trimite în Ucraina niciunul dintre cele 44 de Leopard 2. Grecia, țara din UE care, după Germania, are cele mai multe tancuri, a refuzat să participe la această coaliție. Suedia, în schimb, a transmis că nu va trimite niciun tanc de luptă până ce nu devine membru NATO (un proces care ar putea dura mai mult decât mini-războiul din Ucraina). Finlanda va trimite trei Leopard, dar sunt vehicule de deminare, nu tancuri de luptă.

Alegerile electorale schimbă strategia

În Europa și Statele Unite vin ani dificili, cu alegeri electorale. Un procent mare de alegători germani se opune livrărilor de arme, nemții nu uită nici până azi ce-au pățit ultima dată când s-au „bătut” cu rușii. Iar în America, pe măsură ce Federal Reserve înăsprește politica monetară pentru a reduce inflația, procentul alegătorilor care se declară în favoarea ajutorului militar acordat Ucrainei a scăzut la sub 50%. Joe Biden (sau orice alt democrat va candida) nu-și va dori să intre în luptă, în 2024, împotriva lui Ron DeSantis sau Donald Trump promițând un sprijin nelimitat pentru Ucraina, în timp ce republicanii flutură nivelul de trai scăzut și costurile războiului, de ordinul zecilor de miliarde.

Ucraina folosește mult mai multe muniții, artilerie și rachete decât este capabilă să completeze baza industrială de apărare europeană. Situație similară și-n SUA, unde Pentagonul transmite zilnic Casei Albe că trebuie avută în vedere și păstrarea unor stocuri pentru posibile conflicte în Pacific, cu China (chestiunea Taiwan), sau în Orientul Mijlociu (cu Iran).

Nimeni nu pare dispus să piardă în câteva luni investițiile făcute timp de 20 de ani în industria de armament doar pentru a satisface nevoile militare ale Ucrainei.

Sancțiunile au întărit Rusia în loc s-o slăbească

Se vorbește atât de mult despre arme și politică, dar cum rămâne cu regimul de sancțiuni occidentale, fără precedent? Argumentul livrat nouă a fost că se urmărește încheierea războiului prin negarea mijloacelor Rusiei de a continua finanțarea înarmării trupelor, astfel încât Vladimir Putin să se simtă obligat să negocieze pacea. A funcționat?

Privind în urmă, după un an de lupte, vedem Kremlinul mai bogat decât era în februarie 2022. Să ne uităm la cifre: anul trecut, Fondul Monetar Internațional a prezis că PIB-ul rusesc se va micșora cu 8,5% (în 2022) și cu 2,3% în 2023. La rândul său, Casa Albă proiecta o scădere de la an la an a PIB-ului rus de 15%. În februarie 2023, FMI și-a revizuit prognoza pentru Rusia, acum e pe creștere economică de 0,3% (2023) și 2,1%, în 2024. Potrivit FMI, Federația Rusă va avea o creștere economică mai mare decât UE (doar zona euro) și Regatul Unit al Marii Britanii!

Ce s-a întâmplat, unde s-a greșit? Păi, în primele opt luni de conflict în Ucraina, datorită creșterii cu 250% a prețurilor la hidrocarburi, veniturile Rusiei din din exporturile de gaze au explodat. Până să intre în vigoare interdicția de a achiziționa gaze, țiței și cărbune de la Putin, liderul rus și-a umplut buzunarele cu euro, ca să zicem așa. Mai apoi, Rusia a penetrat piețele comerciale gri și negre din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, continuând să vândă petrol în întreaga lume.

Azi, cu ajutorul Chinei, Rusia importă mai mulți semiconductori decât o făcea înainte de război.

Mai departe. Potrivit unui studiu elvețian care a compilat date obținute la final de 2022, procentul companiilor din UE și G7 care au vândut măcar una dintre filialele lor rusești este de doar 8,5%! Adică, 120 de companii occidentale dintr-un total de 1.400 au părăsit Rusia. Și mai adânc în problemă (căci, pentru propaganda mainstream, e o problemă!): mai puțin de 18% dintre firmele americane, doar 15% dintre companiile japoneze și 8% dintre cele europene au plecat din Rusia! În timp ce la televizor ni se vindeau gogoși cu retragerea McDonald’s, jucătorii grei din piață (industria energetică, auto, petrochimică samd) continuau și continuă și azi să deruleze afaceri în Federația Rusă!

Gambitul american a eșuat și, pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, în lume a apărut un bloc comercial non-Occidental fezabil. China, India, Rusia, Brazilia și Africa de Sud fac afaceri în monedele proprii, iar Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Iranul și alții dau târcoale acestui bloc, semnând deja parteneriate strategice și contracte de ordinul zecilor de miliarde.

Euforia din primăvara trecută, când Washingtonul promitea lumii că va pedepsi drastic Moscova pentru cutezanța de a intra cu trupe în Ucraina, a cedat locul eșecurilor și deziluziilor.

National