Anul acesta, se împlinesc 157 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan CUZA (1860). Ziua Marinei Române, sărbătoare marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe speciale, precum și prin ceremonii militare și religioase, a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 896, din 1 octombrie 2004. Începând din anul 2009, ziua de 15 august a fost declarată sărbătoare națională. Evenimentele sunt organizate de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul Administrației și Internelor.

Media

Ziua Marinei Române a fost aniversată pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanța, la bordul crucișătorului Elisabeta, în prezența ministrului de război Dimitrie A. Sturdza și a tuturor ofițerilor Diviziei de Mare. De asemenea, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber și jocuri de artificii.

În anul 1902, festivităţile au fost cu adevărat grandioase. Au participat Regele Carol, Regina Elisabeta, dar şi Principele Ferdinand. Navele şi echipamentele străluceau, iar chipurile marinarilor păreau a fi oglinda în care se putea citi mândria de a face parte din Marina Regală Română. Tot de Ziua Marinei, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica școală pentru toți marinarii români să se numească Școala Navală a Majestății Sale BRICUL MIRCEA și a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”.

În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa.

Înainte de festivităţile propriu-zise, societatea a cerut ajutorul primăriei pentru acordarea premiilor pentru concursurile organizate de Ziua Marinei.

„Avem deosebita onoare a apela la binevoitorul dumneavoastră concurs rugându-vă să binevoiţi a ne acorda din partea comunei o sumă de bani pentru instituirea de premii“, spuneau reprezentanţii societăţii.

Aceştia vorbeau despre „serbări nautice pentru sporirea fondului filantropic cu curse de bărci, concursuri de înot şi alte inovaţiuni marinăreşti, puse sub înaltul patronaj al maiestăţii sale, Regina“. Ajutorul solicitat însă nu le-a fost acordat

Forţele Navale Române – ZIUA PORȚILOR DESCHISE

În Portul Militar Constanța are loc Ziua Porţilor Deschise, manifestare periodică în calendarul Forţelor Navale. Acțiunea este una din manifestările premergătoare Zilei Marinei, sărbătorită în fiecare an pe 15 august, de Sfânta Maria.

Deoarece nu am mai văzut o navă militară românească niciodată, curiozitatea îmi era pe măsura entuziasmului și m-am hotărât să merg cu niște prieteni. Știu că nici ea, prietena mea, nu a mai fost pe o fregată, un remorcher, pe Bricul Mircea sau într-un elicopter. Am plecat amândouă cu un cunoscător, o persoană care ne-a povestit că îl leagă multe amintiri plăcute de Bricul Mircea.

Pentru cei de la marina militară, cât și pentru curioși ca noi, ziua de sâmbătă, 12 august, a început la ora 09.00, când s-au deschis porțile Portului Militar și cele ale Muzeul Marinei din Constanța. De la intrarea în Portul Constanta, Poarta 1, până la dana militară (dana 0) sunt aproape 2 km de mers pe jos, însă au fost puse la dispoziția vizitatorilor două autobuze ale Armatei, care făceau traseul dus-întors, pline de fiecare dată.

Intrarea era flancată de băieții de la Poliția Militară care analizau cu privirea orice, iar dacă aveai rucsac sau o geantă mai mărișoară, trebuia să treceai și pe la un minim control. Cu toate că fotografiatul este interzis de obicei, sâmbătă nu existau restricții, nici măcar pentru filmat. Deci, o deschidere totală a Forțelor Navale. Felicitări!

Veniți din toate colțurile țării, și nu numai, vizitatorii au luat cu asalt danele militare. Au vizitat navele, elicopterul, au admirat armamentul, standurile cu tehnică militară, echipamentele utilizate de marinarii militari.

Al treilea remorcher maritim

„Vânjosul” este numele cu care a fot botezat cel de-al treilea remorcher maritim de radă și port ce a intrat în serviciul Forțelor Navale Române anul trecut. Remorcherul are numărul de bordaj 105 și este utilizat, începând cu anul 2017, în operațiunile de manevrare a navelor militare în rada și Portul Mangalia.

Fregata Mărășești

Nava amiral a flotei române, Fregata Mărășești a fost inaugurată în 1985, în Șantierul din Mangalia. Prima denumire a fost Muntenia, fiind clasificată crucișător ușor. După Revoluție, nava este reclasificată ca distrugător și primește numele de Mărășești, în amintirea distrugătorului care purtase același nume în cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale Române. De la 1 aprilie 2001, nava este încadrată în clasa fregate (F 111) și este prima intrată în Flotila de Fregate.

Dintre principalele caracteristici tehnice amintesc: deplasamentul navei de 5000 tdw, lungimea de 144,6 m și lățimea de 14,8 m. Poate atinge o viteză de 27 Nd (~ 50 km/h) fiind propulsată de 4 motoare rapide. Are instalații de artilerie cu tunuri de 76 mm, instalații lansare bombe antisubmarin, lanstorpile de 533 mm, instalații antiaeriene cu tunuri de 30 mm, 8 sisteme radar și un elicopter IAR 330 Puma Naval.

Poate face față atât luptei de suprafață și aeriene, cât și celei cu submarine.

Ne-am luat la revedere de la nava amiral a flotei române și ne-am îndreptat atenția către Fregata Regina Maria.

Fregate multirole de Tip 22

A fost lansată la apă în 1984, fiind 15 ani în serviciul Royal Navy și îndeplinind misiuni pe mai toate teatrele de război unde erau implicate forțe NATO. În anul 2000 au început demersurile pentru preluarea fregatei de către Forțele Navale Române. Fregata Regina Maria a intrat în compunerea flotei române în anul 2005, după sora sa, Fregata Regele Ferdinand, intrată în serviciul flotei un an mai devreme. Cele două nave sunt fregate multirole de Tip 22 (Regele Ferdinand F-221 și Regina Maria F-222).

Principalele caracteristici sunt: deplasament de 4900 tdw, lungimea de 148,1 m și lățimea de aproape 14,8 m. Poate atinge o viteză de 30 Nd (aprox. 55,5 km/h) propulsată de cele patru turbine Rolls Royce.

Dintre principalele echipamente aflate la bordul navei se disting instrumentele de bruiaj rapid, sistemele de luptă electronică, 9 sisteme radar, un tun super-rapid de 76 mm Oto Melara, instalații de lansare torpile antisubmarin, sistem de comandată electronic și instalații de bruiaj pasiv TERMA.

Nava este destinată luptei contra submarinelor, dar poate executa și misiuni de apărare antiaeriană și de artilerie pentru ținte de suprafață.

Și dacă tot am vorbit de sora sa Fregata Regele Ferdinand, ar trebui să o și prezint. Regele Ferdinand (F-221) – fostă HMS Coventry (F98) – este o fregată din clasa 22 (denumită și Broadsword) și actuala navă amiral a Marinei Militare Române. Distrugătorul Regele Ferdinand era numit „Asul de cupă al Marinei Regale Române”.

Înainte de a fi vândută României, HMS Coventry (F-98) a aparținut Marinei Regatului Unit. Inițial, fregata trebuia numită Boadicea, dar a fost botezată Coventry în onoarea lui HMS Coventry (D-118), un distrugător din clasa 42 scufundat în Războiul Malvinelor.

Nava a fost cumpărată de la Regatul Unit pe 14 ianuarie 2003 și a fost redenumită după Regele Ferdinand I al României. Fregata a fost predată României pe 19 august 2004 și a fost supusă imediat probelor pe mare. Regele Ferdinand a fost recepționată de Flota Navală Română pe 9 septembrie 2004. În acea perioadă, au existat multe controverse privind prețul la care a fost cumpărată.

În martie 2007, la bordul fregatei, specialiștii IAR Ghimbav împreună cu militarii Grupului de elicoptere au executat testarea/omologarea elicopterului IAR 330 Puma Naval. În cadrul exercițiului multinațional CERTEX 2007, desfășurat în Bulgaria, nava a fost certificată național nivel 1 interoperabilitate, iar în cadrul exercițiului „Noble Midas” desfășurat în Croația, a fost certificată NATO nivel 1.

În perioada 10-11 noiembrie 2009, în premieră pentru Forțele Navale Române, în cadrul echipajului Fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviație.

Bricul Mircea, nava-școală a FNR

Bricul Mircea, construit în mai 1939, la șantierele din Hamburg, este una dintre cele mai longevive nave ale flotei românești, având două reparații capitale, în 1966, la același șantier din Germania și, ultima, între 1994 și 2002, la Șantierul din Brăila.

La bordul acestei nave-școală și-au desăvârșit pregătirea majoritatea ofițerilor și maiștrilor de marină, fiind considerată, pe bună dreptate, „emblema flotei române”.

Principalele caracteristici ale navei sunt: deplasament (greutatea volumului de apă dislocat de o navă) de 1844 tdw; lungime 81,2 metri, lățime 12 metri, viteză de aproximativ 9,5 noduri (18,5 km/h), nava beneficiind și de un motor destul de fiabil, de 1100 CP.

Bricul Mircea beneficiază de 3 arbori (catarge) pe care sunt montate 23 de vele, care pe timpul sezonului rece sunt demontate și depozitate în magazii speciale.

Înălțimea acestor arbori variază între 39 si 44 metri, arborele mare fiind cel mai înalt dintre toate.

La bord am aflat că se pot caza 200 de marinari, incluzând aici 80 de ofițeri și 120 de elevi/studenții aflați în practică. Pentru studenți, viața este ceva mai dificilă în sensul că toată ziua trebuie să stea cățărați pe arbori și vele, ceea ce nu este ușor mai ales pentru fete; după-amiaza se studiază noduri marinărești sau se spală puntea, iar seara dorm în hamace, în cazărmi, sub punte.

Trebuie specificat că hamacele se montează seara, iar dimineața se strâng, deoarece acea cazarmă are rol de dormitor, de sală de mese, dar și de sală de studiu. Confortul este redus, mai ales dormitul în hamac pe vreme rea, când valurile trec de hublou și hamacul se leagănă dintr-o parte în alta. El este dușmanul fiecărui student care a ajuns măcar o dată în viață pe Bricul Mircea.

Bricul Mircea – poate cea mai cunoscută navă a României – a împlinit 77 de ani anul acesta. Pe 17 mai 1939, aceasta intra în țară și în serviciul Marinei Militare. Velierul a fost construit, în 1938–1939, în Șantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava-şcoală este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 mp.

Nava are în provă, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitorul Mircea cel Bătrân îmbrăcat cu bluza albastră, mantie roşie şi purtând pe cap coroana, simbol al domniei. Bricul Mircea a intrat în Portul Constanţa pe 17 mai 1939, fiind salutat de oficialităţi, de tinerii elevi ai Şcolii Navale, de navele aflate în port, între care şi vechiul bric adus de la Galaţi – pentru a preda ştafeta pregătirii marinăreşti noii nave.

Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial avea să însemne pentru nava-şcoală începutul unei lungi perioade, de peste 25 de ani, în care nu a mai executat marşuri de practică de lungă durată şi reprezentare a Marinei Militare şi a României în afara Mării Negre.

La începutul lunii septembrie 1944, nava-şcoală Mircea împreună cu alte nave româneşti au fost preluate de sovietici sub formă de captură şi încadrate în flota proprie din Marea Neagră. În urma repetatelor intervenţii ale autorităţilor române, oficialităţile sovietice au decis că nava-şcoală să fie retrocedată României. Astfel, doi ani mai târziu, pe 27 mai 1946, s-a desfăşurat în Portul Constanţa festivitatea de preluare a navei-şcoală Mircea de la echipajul sovietic şi reîncadrarea ei în Marina Militară Română.

În anul 1959, când s-a pus problema reducerii forţelor armate, implicit a unui număr de nave, Bricul Mircea a fost inclus în categoria celor ce trebuiau dezafectate. La intervenţia unor cadre din Marina Militară, nava este salvată prin încadrare într-o altă unitate şi transformată în nava-bază a Divizionului 129 Nave Auxiliare din Mangalia. În anul 1963, în urma unor reglementări pozitive dintre guvernele român şi american, pe adresa conducerii statului a venit o invitaţie pentru Bricul Mircea din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, John Fitzgerald Kennedy, de a vizita porturi americane şi de participare la o serie de festivităţi. Invitaţia, deşi nu a fost onorată, a atras totuşi atenţia prim-secretarului Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În anul 1976 devine prima navă a Marinei Militare ce execută o traversadă a Oceanului Atlantic pentru a reprezenta România la cel mai important eveniment pe care poporul şi statul american se pregăteau să-l sărbătorească la 4 iulie 1976, şi anume Bicentenarul Independenţei.

Unul dintre cele mai impresionante marșuri a avut loc în 2014, între 19 aprilie şi 26 septembrie. Invitaţia primită încă din cursul anului 2002 din partea senatorului Edward Kennedy a făcut posibil ca Bricul Mircea să participe la competiţia nautică „Tall Ships Challenge 2004“, organizată de Internaţional Sail Training Asociations (I.S.T.A.) şi American Sail Training Asociation (A.S.T.A.), pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii şi Canadei.

Timp de 160 de zile, cei aproape 200 de membri ai echipajului au parcurs 15.000 de mile marine şi au reprezentat România în 13 porturi. Bricul Mircea trecea oceanul pentru a doua oară.

Copiii au admirat, curioși, armele, jocurile marinărești, fanfara militară,

Ca de fiecare dată, cei mai încântați au fost copiii. Au admirat, curioși, armele, jocurile marinărești, fanfara militară, au urcat în elicopter, au salutat marinărește, s-au uitat în largul mării prin binoclu și, care a vrut, a participat la concursul „Marea în culori”. Nici tinerii n-au fost uitați. Ei au avut parte de concursul „Vreau să fiu marinar!”.