Sări la conținut
GA

Gabriel Bota

Între 22.10.2025 și 29.10.2025, a publicat 14 articole, citite de 9.287 ori, cele mai multe scrise în categoria Edu (14 articole) .

Cele mai recente

Edu

O dimineață senină

A deschis ochii și s-a ridicat în picioare. Nicio altă dimineață nu urma să mai fie ca aceasta. Știe foarte bine ce are de făcut. Trage draperiile și deschide geamurile. În viața altora e primăvară. Nimic mai mult. Zâmbește mijit, aproape neobservat. Caută pachetul de țigări și se trântește în fotoliu. Într-una dintre țigări e injectată o sută de miligrame de Poloniu-210. Letal, magnific, simplu. Lucrurile care nu există nu pot fi imaginate iar cele care există nu pot fi schimbate. E convins de asta. Acceptă tot ce nu a putut accepta până acum. Nu știe de ce și nici nu îi pasă. Dumnezeu iartă prea târziu. Și întotdeauna e prea târziu. Chiar și pentru dumnezeu. Deschide o carte precum un chirurg deschide inima pacientului său pe masa de operație. Cu

Edu

poem cu rotopercutor

oamenii își descoperă destul de rar sufletulacea invenția ușor uitabilă despre care sincernici nu cred că există decât atunci când cineva altcineva își înfige mâinile adevăruluiîn ochiul conștiinței tale împietritete gâdilă te face să zâmbești îți șopteștehAI e momentul să te trezești bouletot ce e mai frumos în viața asta de doi leinici nu s-a întâmplat așa că ridică sunetul în boxele viitorului10000 de wați neînduplecați până când fericirea fericirea fericirea îți strălucește în piele de parcăazi ai fi copilul lui dumnezeusingurul în stare să fie sigur de ceea ce vreasingurul care nu cunoaște singură

Edu

hello again it’s you & me

viața trece cu fiecare farfurie spălatăîndepărtezi grăsimea și-arunci resturile la gunoi precum amintirile neplăcuteapoi îți așezi speranțele pe raft una câte una să strălucească în bătaia beculuipână data viitoare când vei fi uitatiar și iar de promisiunea de a fi mai bunbut who gives a shittimpul curge de la robinetdirect în canalul neantului și-al uităriimă doare mai tare când sunt tăiat la degetatunci mă uit în jur caut ceva apoi renunț și știusub orice pansament rămâne o urmăchiar dacă viața trece și oamenii pleacădac-ai fi aicite-aș fuma două pachete pe zifără să-mi pese că-mi vei dăunagrav sănătății cândvaphoto credi: mark harless

Edu

about time

m-am uitat la un film ”about time”în care personajul principalputea să se întoarcă în timp darorice schimbare nu schimba nimiciar și iar îmi dau seaman-aș retrăi nicio zioricât de grandioasă sau oribilă ar fi fostnu l-aș salva pe motanul meunu m-aș lăsa ”din timp” de fumatnu aș deveni bogat sau celebrunu m-aș upgrada nu aș corectași nici nu te-aș opri să fugi hai huidin primăvara mea în cine știe cealtă primăvarăși asta pentru cănicio clipă n-are farmec dacă o trăiești de două oriși da vă spunda da dapentru că tot ce aveme destulacum și niciodată încă o dataphoto: elena alferova

Edu

nimic neobișnuit

afară erau două nopțicu două rânduri de visenimic neobișnuit ca într-un basmte-am căutat în fiecareși de fiecare dată te-am găsitnimic neobișnuit până când mi-ai spus cât de prost poți să fiin-ai înțeles pân-acumfemeile nu trăiesc în viseși-ai dispărutnimic neobișnuitde-atunci nu mai dormși nici nu mai viseztrăiesc și caut ca oricine oricefără să vreau să mai găsescsfat antiasceticstai treaz și ia pe cineva de mânăatinge-i sânii și umblă-i la ființăn-are cum să meargă răufiindcă asta se numește simpluviață

Edu

ride

chiar dacă uneoriîn capul tău prost se oprește timpulîntotdeaunapicioarele vor merge mai departee adevărul simpluși greu de digeratîn viață nu poți rămâne doar cu amintiricel mult fugi de eleși speri să poți uitasă te întorcie bine să visezi poatee și mai bine să te trezești așa că merită să-ncercidraga meamă doare-n cot de toată iarnaastăzi plecmă așteaptărestul viețiiphoto: kwoh waiten

Cele mai citite

Edu

Fântâna ursului

Bunicul meu a murit singur, sub un bec galben de spital.A avut doar un copil, pe tata. Când tata avea doi ani, bunicul a început să sape în curtea casei o fântână. Puternic ca un urs, a săpat 8 luni, de dimineață până târziu în noapte, în fiecare zi. 38 de metri, fără oprire, hotărât să găsească izvoarele Apei Vieții. Când a ajuns la 39, solul a început să mustească și, din urletul de bucurie al Bărbatului-Urs, pământul s-a cutremurat surpându-se peste el. Cumva, a reușit să iasă la suprafață, a zâmbit cerului apoi a strâns din pumni și a luat-o de la capăt. Bunica, speriată, a încercat să-l oprească. I-a spus: ”o fac pentru tine și pentru băiatul nostru, nu fi nebună!”. Și n-a mai ieșit din fântână până când din crăpăturile pălmilor lui n-au șiruit stropi reci de apă-curată. Fericit, în noaptea aia, a adormit acolo, lângă groapa-spre-adâncuri și lângă cerul-lui-dumnezeu. Dar, din cerul-lui-dumnezeu, s-a pornit o ploaie cum nu i-a mai fost dat să vadă. Apa-din-cer s-a

Edu

about time

m-am uitat la un film ”about time”în care personajul principalputea să se întoarcă în timp darorice schimbare nu schimba nimiciar și iar îmi dau seaman-aș retrăi nicio zioricât de grandioasă sau oribilă ar fi fostnu l-aș salva pe motanul meunu m-aș lăsa ”din timp” de fumatnu aș deveni bogat sau celebrunu m-aș upgrada nu aș corectași nici nu te-aș opri să fugi hai huidin primăvara mea în cine știe cealtă primăvarăși asta pentru cănicio clipă n-are farmec dacă o trăiești de două oriși da vă spunda da dapentru că tot ce aveme destulacum și niciodată încă o dataphoto: elena alferova

Edu

ride

chiar dacă uneoriîn capul tău prost se oprește timpulîntotdeaunapicioarele vor merge mai departee adevărul simpluși greu de digeratîn viață nu poți rămâne doar cu amintiricel mult fugi de eleși speri să poți uitasă te întorcie bine să visezi poatee și mai bine să te trezești așa că merită să-ncercidraga meamă doare-n cot de toată iarnaastăzi plecmă așteaptărestul viețiiphoto: kwoh waiten

Edu

nimic neobișnuit

afară erau două nopțicu două rânduri de visenimic neobișnuit ca într-un basmte-am căutat în fiecareși de fiecare dată te-am găsitnimic neobișnuit până când mi-ai spus cât de prost poți să fiin-ai înțeles pân-acumfemeile nu trăiesc în viseși-ai dispărutnimic neobișnuitde-atunci nu mai dormși nici nu mai viseztrăiesc și caut ca oricine oricefără să vreau să mai găsescsfat antiasceticstai treaz și ia pe cineva de mânăatinge-i sânii și umblă-i la ființăn-are cum să meargă răufiindcă asta se numește simpluviață

Edu

a fost odată ceva ce nu a fost

bună searada ție îți spun stai liniștit și uită o vremede business plan-uriori de hainele împrăștiate alandala pe canapea îți propun un dealgândește-te la amintirica la o plasă de cutii de beredeschide pe rând câte-o dozăsavureaz-o fără grabăși-ți garantez cea mai miștobețiepe bune nu-i greudoar bucură-te ca un prostde tot ce ai în jurpentru că în jurul tăue cineva care-ți merităbucuriași încă ceva chiar dacă într-un final întotdeauna finalul e de-a-n puleaiubeșteacum

Edu

visătorii de rând

ce prostie noaptea se lipește de geamte sufoci de liniște și dispari ca o scuză penibilăundeva într-un vis speri să uiți și să fii uitat dar visele locuiesc în apropiere chiar prea în apropierestau pitite lipite de perna conștiințeivisele sunt ori iluzorii ori mustesc de adevăriar cine zice c-a visat frumosn-are nimic de-a face cu noi ăștiamuritorii de rând scuzevisătorii de rândfemeie femeiece te-aș mai visa fără să-mi aduc amintece bine-aș dormi dacă n-ai fidoar o lumină care-mi deschide ochiidar nu-mi încălzește inimadeloc