Sări la conținut
IR

Irina Ionescu Homoriceanu

Între 26.10.2025 și 30.10.2025, a publicat 20 articole, citite de 10.542 ori, cele mai multe scrise în categoria Fapt divers (20 articole) .

Cele mai recente

Fapt divers

OFELIA.Afterlife ‒ un spectacol măiestrit

E cineva acolo? „Luna face ca lumina să apară mereu în fața mea și-mi face fața să strălucească.” A fi sau a nu fi. Ei bine, e povestea ce o pune pe Ofelia, nu pe Hamlet, în lumină. Lumină a lunii, de vreți, a zborului, a imaginării, a iubirii. Unde mai este loc de iubire? E viziunea prin ochii Ofeliei. E o actriță atentă la toate nuanțele, la toate detaliile, fragilă și putirincioasă. Este un text covîrșitor de bun. Pentru că Dan Coman este un fin și subtil cunoscător al psihologiei feminine. În urmă cu ceva ani, cred că în 2018, dar m-a cam scos de pe șine pandemia și nu mai pot pune în timp prea bine evenimentele, am văzut un spectacol care m-a cucerit pe loc, „Hamlet și noi”, creat de aceeași Antoaneta Cojocaru, cu o trupă extraordinar de inventivă, un spectacol cu suflu tînăr, vizionar, un amestec al perspectivelor, o regăsire a temelor din vremea lui Shakespeare în zilele noastre. Cînd am aflat că, de data asta, Antoaneta propune perspectiva din colțul Ofeliei mi-am zis î

Fapt divers

ZĂGAZUL MEMORIEI

Respir scurt, superficial și sacadat. Nu-mi ajunge aerul. Pun un pas înaintea celuilalt. Încerc doar să mă ascult, să-mi dau seama ce trebuie să fac ca să-mi domolesc șuieratul. Sper să nu văd pe nimeni cunoscut, inima-mi e în gît. Tumult. Am primit un bilet la un spectacol de teatru despre care feelingu’ urla în mine că va fi greu de dus, voiam cu toată puterea să-l văd, era un must, dar, paradoxal, mai că nu m-aș fi dus. Gentilelețea lui M de a-mi oferi biletul m-a copleșit. TATĂL, de Florian Zeller. Regia, Cristi Juncu. Scenografia, Carmencita Brojboiu. La Teatrul Bulandra. O poveste umană, spusă simplu și curat, despre uitare și demnitatea uitării. O poveste despre un bărbat care-și pierde memoria. O fură Alois. –

Fapt divers

Meduze

Învîrt cinci boabe de piper în minte, rîșnesc piper prin suflet. Și fac un pilaf de vorbe, de simțiri, de gînduri. Nesărat. Crîîîc. Mi se lăfăie pe limbă, ca o meduză transparentă pe mal, gust de alge maroniu-roșcat, cu firișoarele lor pline de peri, cu gust sărat, algele alea despre care credeam că-s peste tot, în toate valurile mărilor, cu brațele lor moi bine prinse de stînci de suflet. La tine algele nu-s maroniu-roșcat, ci căcănii, și-s mucilaginoase. Ca salata verde uitată vreo trei zile în frigider, iar uleiul și oțetul iau pus giulgiu de moarte. Ace de argint sînt bine înfipte pe dinăuntrul obrajilor, trag de ei în sus, ca un mare zîmbet de clovn, nu-mi plac clovnii, dar sub masca lor e inimă. "O vreme îmi dai impresia că mergi în aceeași direcție cu mine, că ești alături de mine, și brusc descopăr că ai făcut stînga-mprejur. Sau că te-ai oprit brusc. Am inima grea, nu mai pot face un pas." Mi-am pus talpa peste talpa piciorului tău, aveam rendez-vous, nisipul ud de pe ț

Fapt divers

Podagră cu vin roşu, muzichie de suflet, cafea şi scorţişoară

Când te simţi prins între drumuri nesfârşite, când totul în jurul tău pare că este un adevărat aeroport de unde decolează şi aterizează încontinuu sute de avioane vine o seară când vântul de miazănoapte de potoleşte. Nu mai aud nici vuietul mării din mine. E acalmie acum. Pare că iese şi soarele. Bine, e noapte când scriu, deci luna. Prietenii fac lanţ în jurul meu. Împreună.Şi muzica face parte din lanţ. Cum altfel. Am descoperit-o în urmă cu mulţi ani, la Cannes. Fusese invitată la un târg de muzică. O apariţi

Fapt divers

Drum lin către stele - Regina Ana a României

I-am aşteptat ca pe soare. În 1990, Regele Mihai şi Regina Ana au fost întorşi din drum, nu au fost lăsaţi să revină în ţară, prima dată după abdicarea forţată de ruşi, să meargă la mormintele familiei regale. Ţara era condusă de Ion Iliescu, prim ministru era Petre Roman. Au revenit în 1992. I-am întâmpinat pe bulevardul Magheru şi am mers cu coloana oficială până la biserica Sf. Gheorghe. Îi auzeam şi-i vedeam, fără să realizez atunci cât de important era acel moment.

Fapt divers

Fâşii de lumină

Mi-s stele pe gene. Mi-e-un dor monstruos. Am vânt în privire, pe umeri doar stele. Martoră-i luna. Ne cernem zăpezile dincolo de cuvinteunde trestiile crecute în palmeîşi scutură mugurii. Atâta cer tremurându-ne pe călcâie. Mă întreb dacă stelele sunt colţuri sau doar

Cele mai citite

Fapt divers

Versuri bine rostuite, sunet cald de chitară, dichis ‒ Zoia Alecu, 50 de ani de viață pe scenă

Mă dezbrac de haina omului de comunicare și o îmbrac pe cea de jurnalist. Dar nu am să dau deoparte doza de subiectivism. Am trăit emoțiile unui concert mare, cu stil, cu emoție, cu bucurie din cea mai pură. Pentru toate astea ai nevoie de trăirile artistului, de felul în care le pune pe versuri și-n cîntec, de felul în care-i pasă să facă muzică, ce spun versurile ei, ce relație construiește, la fiecare concert, cu publicul. Iar Zoia a strălucit. O dată în plus. Vineri seara, pe 17 noiembrie 2023, la Sala Dalles, a avut loc Concertul aniversar al Zoiei Alecu ‒ 50 de ani de viață pe scenă. Cîte aduni într-o viață de artist? Cîte povești, cîte prietenii ce dăinuie timpului? Cîte povești mai puțin plăcute alegi să ții minte? Zoia Alecu ține minte lucrurile frumoase din toți acești ani, a ales să se lase inspirată de orice frîntură de viață, căci, nu-i așa, viața e cu bune și mai puțin bune. Cu mai bine de-o oră înainte de ora anunțată de începere a concertului au început să apară primii

Fapt divers

Abisa

"Mărturisesc că m-aş îndrăgosti fără ezitare de bărbatul care ar veni la mine şi-ar începe să-mi vorbească într-o limbă absolut necunoscută, cum ar fi limba bine sau limba mataco sau limba matta sau chiar limba loidh. Sînt excentrică? Măcar de-ar fi vorba despre asta.Cu oglinzile am o relaţie tensionată. Am întâlnit o singură oglindă în care m-am recunoscut, ERA UN FEL DE DUBLU AL MEU, MI-ERA GREU SĂ ÎNŢELEG DE CARE PARTE MĂ AFLU.Întinsă pe spate, am visat de multe ori că mă transform în bărbat şi mi-a plăcut atunci când am citit undeva că femeia care se visează bărbat este unul din rafinamentele specializării profesionale. Mi-a plăcut, fiindcă nu o dată m-am gândit că A FI FEMEIE ESTE, DE FAPT, O PROFESIE."Abisa, Iulian Tănase, editura Herg Benet.

Fapt divers

Radicalement amour

Îmi rătăcesc privirile pe fețele oamenilor ‒ pe stradă, prin piețe, prin magazine. Pe plaja 2Mai-ului. Pe creasta Pietrii Craiului. Vă caut în oameni, în locuri, în cărți și muzică. O siluetă, cîteodată, o șuviță blondă înfoiată de o pală de vînt cald de vară marină. Parfum Dior insinuat în haine. Fumul subțire ce iese dintr-o pipă ce poartă dorurile în ciucureii cu fir verde-tuia. Tresar la mirosul ardeilor umpluți și al vinetelor coapte. Eleganța gestului cu care ținea țigara lungă, albă, cu două dungi aurii, nu fuma niciodată pe stradă. Era o neeleganță. Două sulițe de bunătate și candoare, de dîrzenie și forță erau în ochii ei verzi. Mam’ aveai simțul gustului în tot și-n toate. Și-un simț aparte pentru oameni. Simt lacrimile cum se urcă în mine, gravele contrabasului inconfundabil dintr-un cvartet de jazz. Tata a cîntat la contrabas într-un jazzband. Cîndva. Tolănit în chaisse-long la soare, cu cartea în mînă, cu un zîmbet ghiduș pe sub mustață. Lejeritatea celui care știe s

Fapt divers

OFELIA.Afterlife ‒ un spectacol măiestrit

E cineva acolo? „Luna face ca lumina să apară mereu în fața mea și-mi face fața să strălucească.” A fi sau a nu fi. Ei bine, e povestea ce o pune pe Ofelia, nu pe Hamlet, în lumină. Lumină a lunii, de vreți, a zborului, a imaginării, a iubirii. Unde mai este loc de iubire? E viziunea prin ochii Ofeliei. E o actriță atentă la toate nuanțele, la toate detaliile, fragilă și putirincioasă. Este un text covîrșitor de bun. Pentru că Dan Coman este un fin și subtil cunoscător al psihologiei feminine. În urmă cu ceva ani, cred că în 2018, dar m-a cam scos de pe șine pandemia și nu mai pot pune în timp prea bine evenimentele, am văzut un spectacol care m-a cucerit pe loc, „Hamlet și noi”, creat de aceeași Antoaneta Cojocaru, cu o trupă extraordinar de inventivă, un spectacol cu suflu tînăr, vizionar, un amestec al perspectivelor, o regăsire a temelor din vremea lui Shakespeare în zilele noastre. Cînd am aflat că, de data asta, Antoaneta propune perspectiva din colțul Ofeliei mi-am zis î

Fapt divers

Puterea cuvintelor. Forța tinerilor. O voce cu atitudine

Puterea educației sau urlatul fără argumente? Puterea cărților sau forța pumnului? Puterea cuvintelor spuse liber sau încătușarea libertății de exprimare? Vest sau Est? Puterea comunităților sau un individ care se crede mesia? Dialog între politicieni și oameni sau retragerea într-un turn de fildeș a politicienilor? Ce pot face eu pentru a-i aduce pe oameni să discute față în față, să dau naștere unui dialog curat, onest, direct? Pot să-mi pun la bătaie toată experiența de jurnalist și specialist în comunicare. Să deschid ferestrele dialogului. Drept care, de mai bine de trei săptămîni, împreună cu alți 5 colegi, am luat la pas sate, comune, tîrguri, orașe mici. Stăm de vorbă cu oamenii. Prin piețe ‒ unde producătorii mici de legume și fructe dezbat cu foc situația politică, la birt ‒ locul în care nu facem politică, dar facem, locul în care se dezleagă limba, se schimbă halbele goale de bere cu unele pline, rînd pe rînd, se încing spiritele, se dezbate la firul ierbii ‒, la marginea