Între 16.10.2025 și 30.10.2025, a publicat 29 articole, citite de 11.565 ori, cele mai multe scrise în categoria Arte (29 articole) .
Uite încă-un nod pe ață Îl mai punem pe la tâmple Și născând ca toamna--viață, Su
Cândva, demultîn veşnicii divineDumnezeu a creat toamnaşi-a văzut că e bine!Apoi a luat un îngerl-a pus pe vânti-a dat toate culorile toamneiîn traistăşi l-a trimis pe pământ!Cândva, demult în veşnicii divine
Fără cuvinte!Nu mai am versuri pentru nimic,Cuvintele s-au îmbrăcat în sărăcieŞi simt în fiecare strofă-un inamic,Ce-mi rupe gândul cu obrăznicie!Nu mai am vorbe, dar am mai am simţiriŞi multe amintiri care mă leagă,De dragi îmbrăţişări la despărţiriŞi-un prieten vechi cu-o inimă beteagă!
Înainte să te fi născut ce ai fost tu stea frumoasă pe un cer ce greu oftează sau cremene ce stă de pază la
Cafeaua știu că stă pe masă Și niște trepte-ncet le urc, Chilia-i plină pe perete
Acum, eu nu mai am nimic să-ţi spun,Cuvintele s-au preschimbat în pietreŞi dorm tăcut pe cimentatul drum,Al paşilor pierduţi prin lumile terestre!Azi nu mai zboară nimeni peste lumeŞi aripi nu mai sunt printre cei vii,Iubirile sunt toate-un fel de glumeIar visele au devenit aşa pustii...Ş
Chemaţi careva o salvaresă mor cu perfuzia-n venesă mor cum încă se moaremereu înainte de vreme!Lăsaţi şi salvarea să treacăcu trupul din pastă de lutcăci plec cum încă se pleacămai având ceva de făcut!Chemaţi careva şi un popăsă-mi ierte păcate lumeşti
Fără cuvinte!Nu mai am versuri pentru nimic,Cuvintele s-au îmbrăcat în sărăcieŞi simt în fiecare strofă-un inamic,Ce-mi rupe gândul cu obrăznicie!Nu mai am vorbe, dar am mai am simţiriŞi multe amintiri care mă leagă,De dragi îmbrăţişări la despărţiriŞi-un prieten vechi cu-o inimă beteagă!
Cad peste mine, franjuri de mătase albă,Stele-n clopote, clopote în stele-s trase,Funii de lumină peste barba mea se lasăŞi-mi îngheaţă buza care mai rugaseCeruri de lumină!Cad peste mine, fulgi micuţi, vioi şi reci,Lacrimile mele, îngeri bruni prin vene cresc,Urme pe zăpadă, ies fantomele din beciŞi-n mirosul acru, parcă văd cum împietrescSloiuri de lumină!
Când dragostea noastră nu e legalăŞi alţii ne-nvaţă cum să trăim,Vino iubito între tunuri de smoalăPe garduri de sârmă să ne iubim!În cetăţi de ruină şi vorbe de brici,Lângă oameni cu dragostea-n beznă,Să zidim pentru noi un castel de chirpiciŞi apoi să-ţi leg, iubirea de gleznă...Sub jugul de fier în războiul din lume,Să fim două
Mi-au răsărit în palmeflori de mucegaicu un miros acru de lutşoptindu-mi între ce ai visat şi ce esteîntre vrut şi făcutsunt numai regrete!Amintirile meleau îmbătrânit pe tâmpleca o vopsea acrilică albăpe o pânză cutată şi vecheDoamne de unde atâtea regrete?
Iubita mea cu palma ca de humăMai vino să culegem prin livezi,Un sac întreg din colindata brumăŞi ochi de Dumnezeu în care nu mai crezi!Iubita mea să strângem din livadăDoar stelele ce-n noapte au căzut,Să facem iarăşi bulgări de zăpadă,Ghiulele albe pentru tunul ce-a tăcut!Şi să culegem ţurţurii de