Scriu (literatura, analiza politica, sociala, culturala, pamflet) Public( cărti, articole si eseuri in reviste saptamanale si in ziare electronice) Comunic cu asociaţii culturale
Profilul de blogger pe toateBlogurile
Avântul din urmă cu trei decenii, explozia de energie colectivă la prăbușirea dictaturii, s-au topit cu fiecare comemorare devalorizată de ipocrizia celor ajunși în funcții de decizie în loc să fie judecați pentru mistificarea criminală din decembrie ’89, ca și a profitorilor din preajma lor. Reluăm la nesfârșit, ca la șezătoare, istoria trecerii noastre prin […]
Citește mai departe
Politizarea e cordonul ombilical care leagă actualul regim postcomunist de cel comunist. E legătura de familie prin care moștenitorii și lipitu(o)rile lor de pe parcurs au capturat, pas cu pas, statul. Din nefericire, mare parte din societatea noastră e atât de obișnuită cu anomalia asta încât o consideră normală. Mai cu seamă când între ocupanții […]
Citește mai departe
Ca un vis din care am fost treziți cu brutalitate, libertatea noastră nespus de tânără, de frumoasă și plină de viață din cei trei ani de demonstrații anticorupție în marile orașe, 2017-2019, însuflețite de accente ludice inspirate, cu umor, sub semnul solidarității, al năzuinței creative de edificare a civilității și spiritului comunitar- a rămas prea […]
Citește mai departe
Tata a absolvit facultatea de mine și metalurgie a politehnicii București în plină rebeliune legionară. Îl scârbea euforia sinistră a colegilor purtători de cămăși verzi și nu era dispus, ca etnic grec, să se plece în fața sumbrilor comisari ai guvernului Goga. Proaspăt însurat, luase calea munților Apuseni unde era nevoie de ingineri la minele […]
Citește mai departe
Prizonier al nefericitului său complex de superioritate, KWI a crezut în egolatria lui că ne face o mare onoare acceptând să fie președinte. A demonstrat asta pe tot parcursul celor șapte ani în care a funcționat ca o hologramă creată de servicii, nu ca lider ales conștient de obligațiile de președinte de țară. Suspiciunile privind […]
Citește mai departe
Ce nevoie l-a determinat pe președinte să-și pună în joc statutul, și bruma de autoritate cu care mai ținea proștii în bănci? Să declanșeze o criză în care rezultatul e lose-lose pentru toate părțile implicate? Pentru actanți ca și pentru victime? Oamenii au nevoie rapidă de răspunsuri. În memoria colectivă refrenul „STAȚI LA LOCURILE VOASTRE” […]
Citește mai departe
În plină catastrofă pandemic-umanitară în statul pe care-l conduce, slujit de un partid (al lui), de un guvern (al lui) și de o echipă câștigătoare (tot a lui) Supremul a atins maximum de glorie. Cel puțin cât înălțimea statuii celebrului fost guvernator al Transilvaniei istorice. Cum, ghinion, tocmai i-a eșuat statul, avea nevoie de un […]
Citește mai departe
După șapte ani, s-a petrecut în sfârșit, demistificarea mega-succesului fabricat, al alegerilor din noiembrie 2014, repetat în măsură mai mică în 2019. Un dezastru pentru o țară care avea nevoie ca de aer să scape de dinozaurii fesenisto-comuniști! Dar de unde atâta orbire? Faptul că am votat, într-un context restrictiv (dirijat astfel) un președinte, nu […]
Citește mai departe
De regulă, oriunde în lumea democratică, la fiecare rundă de alegeri, dezamăgit de răul în funcțiune, electoratul aleargă spre răul mai mic. Pentru că formațiunea ideală, proiectul genial, ideologia absolută nu există. Democrația nefiind perfectă, cum nici societățile n-au cum fi, poate lesne eșua dacă nu e apărată de pericolul utopiilor. Iar asta presupune existența […]
Citește mai departe
E vorba de comportamentul autorităților, de atitudinea lor lipsită de respect în raport cu cu cetățenii! p iancu: Stiu, nu e corect politic. Daca s-a fixat la centru inamicul public, a-i lua apararea e a supara, vai, partidul si a merita vot de blam. Sau, cine stie, Gulagul. Dar tot nu inteleg in ruptul capului […]
Citește mai departe
2010. La 20 de ani de la revoluție, conform prezicerii lui Brucan, „stupid people” ieșea în stradă în apărarea patrimoniului de la Roșia Montană. Erau primele proteste stradale post ’89 cu motivație socială superioară: pentru binele statului, nu pentru beneficii sindicale&personale. Rectific: n-a ieșit poporul, ci grupuri de tineri care au îndrăznit să se pună […]
Citește mai departe
Netanyahu, cel mai longeviv premier israelian, e socotit de mare parte a evreilor un scut de neînlocuit în fața organizațiilor teroriste islamiste. Motivată până la un punct, în atmosfera tulburată de războiul perpetuu din zonă, percepția, întreținută de frecventele atentate, îl readuce periodic în funcția de prim-diriguitor. În ciuda acuzelor de corupție care-l fac indezirabil […]
Citește mai departe
Delegarea unor funcții civice unui comandament militar, mituirea presei, sinecurile și relațiile transpartinice, inflația de consilieri din guvern, comportamentul dictatorial al premierului în raport cu partenerii de coaliție, toate astea dovedesc slăbiciune. Și prostie. O putere obsedată de control e incapabilă să conducă în beneficiul societății. Se știe culpabilă. Nu poate reforma nimic. Dimpotrivă. Caută […]
Citește mai departe
Inițial publicat pe Aventuri în grădina de hârtie: Aprilie pe deal în grabă urcă via se-mpiedică în poalele-i verzi suspină cu lacrimi de miere din candelabrele merilor plouă lumină N D...
Citește mai departe
Am fost teribil de impresionată când Sara mi-a arătat fotografia a două fetițe, verișoarele ei, în josul căreia scria „Au murit la Auschwitz”. Mai erau și alte fotografii în albumul de familie al prietenei mele, cu rudele ei care pieriseră în cuptoarele de la Auschwitz, însă imaginea fetițelor vesele, cu codițe, ținându-se după umeri, nu […]
Citește mai departe