Sări la conținut
ZTB ZTB.RO
TE

Teja Marius

Între 10.10.2025 și 30.10.2025, a publicat 87 articole, citite de 35.455 ori, cele mai multe scrise în categoria Edu (87 articole) .

Cele mai recente

Edu •

„Băjenaru George” (MANEA 1992)

Ion Manea, Români în știința și cultura occidentală, Davis, 1992 Băjenaru George, poet, prozator, publicist și traducător, s-a născut la 4 noiembrie 1938, în comuna Tunari de lângă București. Și-a făcut studiile pedagogice, filologice și ziaristice, mai întâi ca elev al Școlii pedagogice mixte nr. 3 din București (1952-1956), apoi ca student al facultăților de filologie de la Institutul Pedagogic de 3 ani (1961-1964) și de la Universitatea București (1966-1970). A obținut diploma de licență în filologie, cu specialitatea limba și literatura română, în 1971, după care a absolvit un curs postuniversitar de ziaristică în 1973. În România a profesat ca învățător, ziarist și profesor de liceu. Înainte de plecarea din țară a fost profesor la Liceul de Metrologie din București. Este descoperit și publicat ca poet în 1969 de scriitoarea Ana Blandiana. În 1975 obține un premiu de poezie în cadrul concursului „Dimitrie Bolintineanu”. În același an va debut

Teja Marius 371
Edu •

Ocna Sibiului istorică (A. J. T. SIBIU 2007)

<Orășelul se află la numai 12 kilometri de Sibiu, pe șoseaua ce se bifurcă din E68 la dreapta în dreptul Aeroportului Sibiu. Exploatarea sării se făcea aici încă din epoca fierului, iar prelucrarea acesteia a fost ocupația de bază a localnicilor vreme de secole, până la închiderea ultimei saline în 1931. În jurul anului 1820, când acțiunea curativă a apei sărate și nămolului a devenit cunoscută, a apărut ideea utilizării balneare a lacurilor naturale formate în salinele abandonate.Dintre cele 15 lacuri, Lacul Negru, Lacul Roșu și Lacul Brâncoveanu sunt cele mai sărate din Europa, cu o salinitate de 415 grame de sare la litru de apă. În prezent, baza de tratament a fost reamenajată în câteva din clădirile Jugendstil* ridicate între 1906 - 1909 și deține echipamente moderne pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, otorinolaringologice și endocrine. (...)> SursaAsociația Județeană de Turism Sibiu, Sibiu - Comoara de la poalele Carpaților, Sibiu, 2007, p. 36

Teja Marius 357
Edu •

România la Olimpiada de vară de la Munchen din 1972 („Litoral” 1972)

<- 170 de sportivi, aceasta este cifra celor ce ne vor reprezenta la marea întrecere olimpică de la Munchen. Prin numărul membrilor delegației țării noastre, România va fi una dintre țările cu o participare mare. Pe primele locuri în acest clasament neoficial se situează Republica Federală Germania (țară organizatoare), Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Republica Democrată Germană, Japonia, Franța.- Față de a 19 a ediție, România prezintă cu 70 de sportivi mai mulți. La Munchen vom concura la atletism, box, canotaj, caiac-canoe, gimnastică, handbal, haltere, înot, sărituri, lupte (libere și clasice), pentatlon modern, polo, scrimă, tir, volei. Cele mai numeroase delegații pe discipline sportive vor fi cele de la canotaj și caiac-canoe, volei, lupte și handbal.(...)>SURSA***, Breviar olimpic, „Litoral”, Constanța, august 1972.

Teja Marius 358
Edu •

Peninsula Kamceatka din Rusia în anul 1863 (VERNE 1901)

<Kamceatka, această lungă peninsulă siberiană, udată de rîul cu același nume, se întinde între Marea Ohotsk și Oceanul Arctic. Ea măsoară nu mai puțin de 1350 km lungime și 400 km lățime.Această provincie aparține rușilor din anul 1806. După cea făcut parte din gubernia Irkuțk*, acum formează una din cele opt mari diviziuni administrative ale Siberiei.Kamceatka este relativ puțin populată: are abia un locuitor pe kilometru pătrat, și e vizibil că populația nu tinde să crească. În plus, solul pare puțin susceptibil de a fi cultivat, deși temperatura medie e mai puțin scăzută decît în alte părți ale Siberiei. Presărat cu lave, pietre poroase, cenușă provenită din erupții vulcanice, osatura lui e indicată de un mare lanț muntos, care se întinde spre nord și spre sud, mai aproape de litoralul de est, având cîteva piscuri foarte înalte. Acest lanț nu se oprește la limita extremă a peninsulei. Dincolo de capul Lopatka, el se oprește de-a lungul lanțului Kurilelor, până în apro

Teja Marius 592
Edu •

Program TVR 30 iunie 1973 („LITORAL” 1973)

(...) 16.05 - Caleidoscop cultural artistic 16,30 - Tragerea ADAS 16,30 - Emisiune în limba germană 18,15 - Ritma, tinerețe, dans. Teletop 73 19,00 - Reportaj TV: „Amintirile catedrei” 19,30 - Telejurnal 20,00 - Cântecul săptămânii: „Îți cânt, țara mea” 20,15 - Tele-enciclopedie 20,55 - Publicitate 21,00 - Film serial: „Mannix” 21,50 - Autografe... autografe 22,20 - Telejurnal 22,30 - Săptămâna sportivă 22,50 - Lirică eftimiană - Romanțe interpretate de Lucia Becar, Ion Stoian, Elvira Cîrje, Eugen Fînățeanu

Teja Marius 459
Edu •

Hotelul „Narcis” din Saturn („LITORAL” 1973)

Turiștii sunt atrași de barul de zi al hotelului „Narcis” din Saturn nu numai pentru calitatea preparatelor alcoolice din băuturi fine și serviciul ireproșabil al barmanului Ion Voiculescu, ci și pentru atmosferă intimă și agreabilă a barului. La acestea adăugăm o muzică înregistrată pe benzi de magnetofon, aleasă cu mult discernământ, nu poate lăsa indiferent pe nimeni.

Teja Marius 376

Cele mai citite

Edu •

Un tsunami în Oceanul Pacific la mijlocul secolului XIX (VERNE 1901)

<(...) Și, chiar în Oceanul Pacific, fusese semnalat cu câțiva ani înainte, de către comandantul unei stațiuni navale, acest fenomen în urma unui violent cutremur produs pe coastele Perului, o imensă ondulare a oceanului se întinse până la litoralul australian. Acest val, lung de două leghe*, parcurse în salturi precipitate aproape o treime din glob, cu o viteză vertiginoasă, evaluată la 143 metri pe secundă, adică 656 km pe oră. Aruncîndu-se asupra unor arhipeleaguri din Pacific, precedat de o întinsă oscilație submarină, venirea lui se anunța printr-un mare vuiet în apropierea pămîntului și, după ce depășea sau răsturna obstacolul, se deplasa și mai repede încă.Acest fapt, relatat în „Jurnalul” din Havre**, îi era cunoscut domnului Bourcart și, după ce îl cită tovarășilor lui, adăugă:(...)>SURSAJules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, pp. 194-195.NOTE M. T.* LÉGHE,

Teja Marius 772
Edu •

Portul Akaroa din Noua Zeelandă în 1863 (VERNE 1901)

<(...)Akaroa face parte din peninsula Banks, care se detașează din coasta insulei Tawai - Pounamou* sub paralela 44**. E o anexă a provinciei Canterbury, una din cele două mari diviziuni ale insulei. Orașul nu e decît o modestă așezare situată în partea dreaptă a golfului, în fața unor munți înșiruiți pe celălalt mal, cît vezi cu ochii. În partea aceea, locuiau băștinașii maori***, în mijlocul unor minunate păduri de brazi, care furnizează excelente arborade construcțiilor maritime.Așezarea era împărțită pe atunci în trei mici colonii de englezi, germani și francezi, care fuseseră aduși în 1840 pe vasul Robert-de-Paris****. Guvernul concesionase acestor coloni o cantitate oarecare de pămînturi, lăsîndu-le eventualul profit. Astfel, lanuri de grîu, grădini împrejmuind numeroasele case de lemn ocupă solul riveran, care rodește legume și fructe - mai ales piersici, pe cît de abundente, pe atît de savuroase.(...)>SURSAJules Verne, Șarp

Teja Marius 671
Edu •

Corporație multinațională versus Scoția independentă imaginată în 1973 (SINCLAIR 1973)

<(...)- Asta a fost la început, domnule Mockingham*. Așadar, acum să vă formulăm totul pe îndelete: dispunem de baza economică, sîntem stăpîni pe mijloacele de difuzare a știrilor și am căpătat o majoritate enormă în Consiliul de Administrație al Federației**, înlăturînd fiindcă veni vorba, pe domnii MacPake și Lindsay, în răstimpul care s-a scurs de la ultima noastră întîlnire. Singurul lucru de care mai aveam nevoie era... guvernul scoțian. Dar, vorbind în general, îl avem acum și pe el, cu permisiunea dumneavoastră și încă a unuia sau doi.- Intenționați... vreți să-mi spuneți... că încercați să puneți mîna pe toată țara?(...)- E de necrezut, am spus eu după cîteva clipe. E ca un complot gigantic pus la cale de mafia.- Nu e vorba de o crimă pe o scară gigantică. Noi nu sîntem mafia.- Deosebirea nu-i nici măcar cît un vîrf de ac, am răspuns eu.- (...) Trustul nostru multinațional a făcut asemenea lucruri de ani de zile.- Da, și numai în țările în

Teja Marius 658
Edu •

Problemele economice ale Scoției independente imaginate în 1973 (SINCLAIR 1973)

<(...) Pentru moment, le-am lăsat* la o parte și am scos documentul menționat de Guthrie, un memorandum voluminos adresat mie de colegul meu Matthews, Ministrul Comerțului. M-a îngrijorat mai ales faptul că în timp ce schema economică pe termen scurt nu arăta prea rău, tendințele și orientările pe termen lung nici pe departe nu se profilau în roz. Din cuprinsul memorandumului reieșeau că și funcționari superiori permanenți din Ministerul Comerțului și Dezvoltării Industriale erau de asemena îngrijorați. Am luat act de o mulțime de dovezi atestînd creșterea îngrijorării cu cu privire nu numai la ritmul în care sporeau dificultățile de echilibrare a balanței plăților, dar și la cel în care firmele noastre mai mari și industriile erau treptat înghițite de societăți străine cu sediul în țara noastră. La prima vedere, părea firesc ca, în situația precară în care se aflau proprietarii scoțieni, să vândă pe bani gheață oricui le-ar face oferte. Nu sînt nici pe departe un naționalist c

Teja Marius 654
Edu •

Psaltirea din Mainz (RAY 1929)

<(...)- Nu te grăbi! Le cercetam fără mare interes, cînd una dintre ele mi-a atras atenția: era un incunabul*...- Cum?(...)- Așa se cheamă o carte care datează de la începuturile tiparului; și cît am fost de stupefiat părîndu-mi-se că recunosc semnul aproape heraldic a lui Fust* și Schaeffer**! Aceste nume nu-ți spun, desigur, mare lucru: au fost asociații lui Guttenberg***, inventatorul tiparului și cartea pe care o aveam în mîini nu era altceva decît un exemplar splendid și rarisim din faimoasa „Psaltire din Mainz”****, tipărită spre sfîrșitul secolului al XV lea.(...)- Ceea ce te va impresiona mai mult, Ballister - continuă el - este faptul că o astfel de carte costă o avere.(...)>SURSAJean Ray, Psaltirea din Mainz******* - Ion Hobana (editor), Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice*******, ed. Minerva / colecția Biblioteca pentru toți nr. 863, București, 1975, p. 211.NOTE M. T.

Teja Marius 651
Edu •

Pitecantropus erectus (RENARD 1913)

<(...)Imediat, un concert înspăimântător, care ne ridică părul măciucă, se făcu auzit din rărunchii talazului și caverna se umplu de urlete demonice, ca un tunel ducînd spre Infern. (...) Și am văzut în sfârșit ceva mișcînd în inima întunericului, albindu-se pas cu pas și înaintînd către lumină sub ochii incandescenți.„Un om!”, am gândit eu.- O maimuță, murmură Fleury-Moor.Era și una, și alta, și nu era nici una, nici alta: un biped așezat în poziție verticală, de o slăbiciune groaznică, cu un biet mic craniu foarte rotund cu nasul turtit, falca proeminentă, urechi clăpăuge și păr pe întreaga figură. Fără nici o îndoială, pitecantropul, strămoșul omului, se afla în fața noastră! Pitecantropul așa cum îl reconstituise Eugen Dubois* după osemintele din Java! Pitecantropus erectus din pliocen** aici în miocen***, în Europa, în Champagne****! Viu! (...)>SURSAMaurice Renard, Ceața din 26 octombrie****** -

Teja Marius 643