Articole postate de Veronica

  • Acelasi suflet in miliarde de trupuri... 563

    Venim din adancul universului ca suma de miliarde si miliarde de atomi, nascuti fiecare in alta clipa, in alt loc, in alta vesnicie…nimeni nu poate spune pana la urma cine ne sunt parintii caci nu stim inca ce ne face sa fim vii. Amabalajul de celule atat de perisabil si din ce in ce mai usor de inlocuit bucata cu bucata, nu pare sa fie decat un vehicol pentru ceva cu mult mai subtil, inefabil si imposibil de inlocuit…ceva care trece de limitele materiei, timpului si spatiului si pe care il numim SUFLET, acel ceva care acum scrie, miscand o mana, si milioane de ganduri! Sufletul nu are parinti, sufletul are Creator, pari

    Citește mai departe
  • Spune-mi de ce ti-e frica, sa-ti spun cine esti !... 243

    Presupun ca tuturor le este frica de cate ceva sau cineva…Chiar daca nu sufera de vreo fobie, exista acea teama de un anumit lucru, persoana, sau fenomen…Diferenta dintre fobie si frica obisnuita ar fi ca frica obisnuita este o reactie normala la o situatie care ne pune in pericol si ne produce o reactie, de fuga, atunci cand stimulul advers este foarte puternic, sau de lupta, atunci cand simtim ca putem sa il infruntam. Fobia este o frica ce depaseste ratiunea si pe care o dezvoltam ori de cate ori suntem expusi la situatia respectiva sau la stimulul respectiv sau doar ne imaginam stimulul.Aceste temeri sunt fie declansate de la o anumita intamplare, fie suntem nascuti cu ele, fie le dobandim de-a lungu timpului fara nici o explicatie anume. Printre cele mai frecvente se enumera: frica de intuneric, frica de paianjeni, frica de inaltime, frica de ace, frica de tunete si fulgere, frica de spatii inchise, frica de caini, frica de auditoriu (a vorbi

    Citește mai departe
  • Managementul diversitaţii în organizaţii... 256

    Diversitatea se refera la toate punctele de vedere în care personalul  diferă unul  de altul, cuprinzând o serie de caracteristici personale vizibile, de exemplu, vârsta, etnia şi totodată, caracteristici personale mai puţin vizibile, cum ar fi competenţele, nevoile, stilul de muncă.Societatea nu poate să existe şi nu poate să progreseze fără a exista cineva care să îndrume ori să ghideze o organizaţie. Diferenţele vizibile dintre angajaţi sunt îmbinate cu atitudini, valori, comportamente diferite ale acestora care se suprapune cu sarcinile de muncă şi cu relaţiile pe care fiecare angajat le dezvoltă la locul de muncă. Apare, o diversitate de idei, obiceiuri şi hotărâri, pe care organizaţia trebuie să ştie cum să le gestioneze în avantajul său.“Apariţia managementului diversitaţii nu este o surpriză. El încearcă să fie o linie mediană între perspectivele egalităţii şanselor, care militează pentru aprecierea individului în raport cu locul de muncă în funcţ

    Citește mai departe
  • Discriminarea - un subiect tabu pentru societate... 273

    Discriminarea este atât o idee ce apare în conversaţiile obişnuite, cât şi un concept al ştiinţelor sociale.Discriminarea are întotdeauna un preţ, însă deseori acesta nu este vizibil.[1] Se poate să ne lăsăm prinşi în lungi discuţii asupra caracterului discriminatoriu al unei anumite practici de fiecare dată când cei aflaţi în dispută pornesc de la conotaţiile pe care le are cuvântul”discriminare” în viaţa lor de zi cu zi.Nu se poate spune că o acţiune este discriminatorie fără a se indica temeiul tratamentului diferenţiat.[2]        “Ca reacţie la situaţiile de discriminare, societatea a operat discriminarea pozitivă, iar angajatorul, discriminarea indirectă prima din dorinţa de a echilibra inechităţi anterioare, iar cel de-al doilea din dorinţa de a-şi doza resursele.Ambele sunt o cale de a perpetua situaţiile de discriminare.”[3]Problema discriminării trebuie pusă şi trebuie să i se răspundă pentru a vedea dacă ea nu reprezintă o potenţială sursă de te

    Citește mai departe
  • Rostogoliri... 238

    Viitorul e un ghem incalcit. Cineva l-a aruncat pe podea odata cu prima noastra clipire si de-atunci ghemul se rostogoleste leganat in fata noastra, lasand in urma un fir urias ca o dara de istorie. Iar pe firul asta pasim noi, cautand mereu sa prindem ghemul din urma."Se desira" – spun cei melancolici, "se descalceste" – zic pozitivistii.Dintr-un ghem asa de mic te si miri cum de se poate scurge un fir atat de lung. De lung ce e, privindu-l pe masura ce ni se asterne sub picioare, avem senzatia ca firul e drept desi, pentru ca ii urmeaza leganarii ghemului, e de fapt sinuos ca o sosea de munte.Alergand pe dara lui terestra ni se intampla uneori sa ajungem ghemul din urma pentru cate o jumatate de clipa. Destul cat s-aruncam atunci o privire inauntru si sa ne incarcam cu cate-o imagine care va urma, ascunsa deocamdata in valtoarea ghemului. Stiti imaginile smulse asa din ghem sunt intamplarile acelea de neinteles pe care, daca le povestesti intr-o carte, risti s

    Citește mai departe
  • Geometria timpului... 260

    Uneori se face tarziu mult prea devreme, de parca s-ar scurge tot timpul dintr-o data, ca apa din galetile din tabara de la Navodari, umplute si apoi asezate in echilibru deasupra usii ca sa le cada in cap celor care veneau ultimii de la dus.Alteori nu e niciodata destul de tarziu. E inca prea devreme ca sa poata fi deja tarziu. Ca in serile cand te chema mama acasa de la joaca si tu stiai ca mai e destul timp pana sa fie tarziu cu adevarat.Intre „devreme” si „tarziu” nu exista mijloc, iar motivul nu e foarte greu de inteles.„Devreme” e o masura a ratiunii. E devreme atunci cand n-am reusit sa strangem destule informatii ca sa putem concluziona ca e tarziu. Lucru care, de altfel, nu se poate intampla niciodata pentru ca „tarziu” e o idee a sufletului. Tarziu e pur si simplu. E tarziu si gata. Nu putem explica anume cum s-a facut tarziu.Intre „devreme” si „tarziu” nu exista mijloc pentru ca intre ratiune si simtire nu exista mijloc.

    Citește mai departe
  • Reguli de viata sau viata ca un joc... 266

    Vreau sa ma bucur de viata, de tot ceea ce apare. Fiecare zi pare grea, dar privita in urma, dupa un anumit timp, nu mai pare asa de grea. Mintea ne joaca feste, ne spune ca este greu, ca este usor, iar noi jucam dupa cum ne spune mintea. Primul lucru pe care l-am inteles de cand mi-am ridicat nasul din pacla prezentului a fost faptul ca viata e un joc, un joc pe care unii il castiga iar altii il pierd. Si ca orice joc, se mai si termina. Orice inceput are si un sfarsit. De aceea, conteaza foarte mult cum joci jocul vietii.Multi isi pun speranta in faptul ca sfarsitul jocului e un nou inceput, unii il numesc reincarnare, altii il numesc viata de apoi, si asteapta rabdatori sa se termine acest joc pentru a vedea ce vine dupa el. Nu stiu daca exista ceva dupã viata, si nu ma intereseaza acest aspect pentru ca eu consider ca nu avem suficiente date in favoarea existentei a ceva. Briciul lui Occam spune ca dacã o explicaþie simplã e suficientã, de obicei e ºi cor

    Citește mai departe