• ,,Collateral Beauty: A doua şansa” are premiera în cinematografe pe 6 ianuarie 565

    • Film
    • 04-01-2017 13:06

    În regia lui David Frankel, laureat al premiului Oscar, filmul „Collateral Beauty: A doua șansă” se mândrește cu o distribuție de cinci stele, din care fac parte Will Smith, Edward Norton, Keira Knightley, Michael Peña, Naomie Harris, Jacob Latimore, precum şi două actrițe premiate la Oscar: Kate Winslet şi Helen Mirren. Când un prosper director […] The post ,,Collateral Beauty: A doua şansa” are premiera în cinematografe pe 6 ianuarie appeared first on Blogul unei cinefile.

    Citește mai departe
  • Lumea e a mea - drama adolescenței și poezia mării 376

    • Film
    • 22-10-2015 12:56

    Omuleții de pe la noi care se încumetă să facă filme pentru marele public, dar mai ales pentru publicul puber, cad de multe ori într-o capcană, aceea de a folosi semi-vedete pe post de actori, așa cum a fost cazul lui #selfie spre exemplu (pe care chiar nu am de ce să-l văd). În cazul de față, Ruby se aude numai pe fundal, iar melodiile ei semi-manelizate-semi-împrumutate-de-prin-afară se potrivesc foarte bine cu momentele asupra cărora planează. Larisa este o puștoaică de la malul mării care face tot felul de tâmpenii, ca majoritatea adolescenților. Viitorul ei nu pare prea roz, deși continuă să își spună că totul va fi bine și lume e a mea și alte bla-bla-uri și hashtag-uri demne d

    Citește mai departe
  • Crimson Peak... 370

    • Film
    • 20-10-2015 10:52

    This is not a horror movie but a movie with some horror in it asta ca să parafrazez replica icon a filmului This is not a ghost story but a story with a ghost in it. Se vorbește adesea de Guillermo del Toro ca fiind un spărgător de cutume și un deschizător de drumuri, o titulatură cât se poate de valabilă în cazul lui Pan și fantomatic validă în cazul lui Crimson Peak, opinie pe care s-ar putea să mi-o schimb până la finalul acestei cronici.  Mia Wasikowska (Edith) nu e tocmai actrița mea preferată, dar aici mi s-a părut de-a

    Citește mai departe
  • Legend - sforăitoarea dramă a unui gangster la pătrat 375

    • Film
    • 16-10-2015 07:16

    Mai bine de două ore cu Tom Hardy în aproape fiecare scenă sună ca vis erotic, dar în cazul de față nu-i decât un experiment coșmăresc. Doi gemeni gangsteri interpretați de același Tom Hardy, unul mai psihopat ca celălalt, vor să dovedească că-s cei mai buni, în comparație cu cine, naiba știe, căci rivalii sunt desenați cu creionul fără vârf al unui copil cu ADHD. Asta ar fi una dintre lacune. Impresionant este faptul că la cât de lung și de sforăitor este filmul, teoretic, n-ar mai rămâne loc de lacune și cu toate acestea se ivesc câteva nelămuriri care țin strict de buna funcționare a scenariului. Există o singură scenă realmente violentă și memorabilă, restul filmului fiind un amestec ciclic de evenimente care te sufocă și care nu duce niciunde. Chiar dacă nu vedem nici măcar vreo scenă de sex, nici vreun moment în care cineva să-și facă nevoiele, avem totuși impresia că am văzut toate aspectele vieții celor doi frați Kray ca atunci când o bunică senilă îți spune aceeași povest

    Citește mai departe
  • Odă lui Macbeth - Cuvintele sunt de prisos... 333

    • Film
    • 14-10-2015 07:15

    Cuvintele sunt de prisos aiciCăci topica cea mult răstălmăcită, Cum numai Shakespeare poate tălmăci,Acestui film nu-i face bineDe fapt nu filmului,Ci privitorului îndelung îndobitocit,  Hrănit cu dumicați răsmescați, tocițiLipsiți de-a graiului savoare.Slova putea la fel de bine să lipsească,Iar filmul mut de ar fi fostNu m-ar fi deranjat defel. Figurile actorilor sunt cum nu se poate mai bogateSuficiente scopului și poeziei și simțirii, Dar care poezie palidă păleșteÎn fața astei năluci supărător de-aceeași:  Textul și iarăși textul înainte de toate.Pe vremea când alde ShakespeareSau ale sale slobode sosiiPenița și-o-nmuiau în sânge de nobilă viță, În slujba actoruluiSlova era ticluită,Așa încât de pe îndepărtata scenăSă-și poată face auzităDrama și bucuria și dorința.Însă mai azi aceste reguli cad secerateSub apriga secure a vrednicului cinema,Care nu are trebuin

    Citește mai departe
  • Ce vedem la Les Films de Cannes à Bucarest 2015... 377

    • Film
    • 13-10-2015 14:03

    Asia ocupă un loc aparte anul acesta, în programul Les Films de Cannes à Bucarest (23 – 29 octombrie), cu filme semnate de regizori consacrați sau debutanți care și-au început cariera cu un premiu la Cannes. Din China, Japonia, Thailanda, Filipine sau India vin povești de dragoste, drame de familie, filme suprarealiste care fac acum înconjurul lumii în festivaluri. Jia Zhangke, cel mai important regizor chinez al generației lui, Hirokazu Kore-eda, considerat noul maestru al cinema-ului japonez, Naomi Kawase, regizoarea asiatică cu cele mai multe selecții la Cannes, și imprevizibilul Apichatpong Weerasethakul, premiat cu Palme d’Or, sunt câteva dintre numele momentului în c

    Citește mai departe
  • Retrospectiva Dracula Film Festival 2015... 337

    • Film
    • 12-10-2015 12:09

    Anul acesta n-am putut fi prezentă încă de la începutul festivalului, din păcate, dar am observat ceva schimbări în bine, mai ales la nivelul calității filmelor. De obicei genul horror e osândit la spânzurătoarea creativității, cel puțin din punct de vedere al poveștii, care de cele mai multe ori te bagă în sperieți doar prin intermediul montajului și al muzicii și mai puțin prin unicitatea story-ului. Apropo de muzică, anul acesta a fost prezent și a concertat pe scena teatrului Sică Alexandrescu, Simon Boswell, compozitor de muzică drăcească pentru multe filme de gen.      Am ratat din nou n

    Citește mai departe
  • The Martian, The Walk, Pan... 395

    • Film
    • 09-10-2015 12:15

    The MartianDupă extrem de glacialul Prometheus (ca să iau un exemplu recent din filmografia sa), Ridley Scott pășește încă o dată în cosmos și ne arată fața nevăzută și într-o oarecare măsură, neverosimil de hilară, a solitudinii pe planeta-uber-mainstream, Marte. Matt Damon este nefericitul botanist care rămâne singur pe planetă într-o scenă de început, dubios de clișeică și de dezlânată, care m-ar fi făcut să-l întrerup dacă aș fi fost acasă, în fața unui ecran mai mic. Un botanist pe Marte, how convenient, right? Matt Marțianul are un moral impecabil și reușește să și-l conserve prin intermediul unui jurnal video sau mai bine zis al unui selfie video, dovada terapeutică irevocabilă a ingratului selfie. Marțianul botanist reușește printr-o minune să cultive cartofi și să își prelungească astfel șederea, pardon, viața pe Marte. Habar n-am ce fel de oameni sunt astronauții, dar Marțianul nostru este omul bun la toate, pare să nu fi lipsi

    Citește mai departe
  • Un etaj mai jos, Autoportretul unei fete cuminți, Black Mass, American Ultra & 2 more 368

    • Film
    • 27-09-2015 11:54

    Un etaj mai jos Îmi place în general realismul lui Radu Muntean, îmi place cum se scaldă în noul val, dar abia aștept ca valul asta să se retragă în larg căci nu mai pot respira cum trebuie. Un etaj mai jos îmi pare că încearcă să amestece realismul pur românesc, respectiv varza din farfurie, ciorba din castron, birocrația odioasă, veșnicele șpăgi, relații și statul la cozi cu un subiect numa' bun de pus într-un film: o crimă cvasi-misterioasă într-un bloc anost plin de oameni defecți și politicos-plicticoși. Problema e că amestecul nu este deloc unul omogen ci realismul stă cumva pe fundul vasului, iar deasupra vedem un strat subțire, cu o consistență incertă: thriller-ul

    Citește mai departe
  • Irrational Man (2015)... 373

    • Film
    • 07-09-2015 18:10

    Temele preferate ale lui Woody Allen se regăsesc și în acest ultim film, mediocritatea, dragostea, demonii dostoievskieni, plictisul, peisajele răpitoare, conversațiile semi-filosofice, plimbările peripatetice, Emma Stone, umorul ce se clatină incert deasupra hăului unui lift. Tonul jucăuș al filmului și acest umor sinucigaș blurează și ascund mizeria umană într-un glob de cristal desprins parcă din recuzita precedentului Magic in the Moonlight în care o vedem pe aceeași simpatică și diafană Emma Stone și a ei garderobă minunată, inspirată parcă de ia românească. Tonul filmului îmi pare similar cu mersul pe sârmă. Greutatea angoaselor personajelor este purtată cu grijă de-a lungul acestui fir subțire de către saltimbancul Woody care ne face să credem că avem de-a face cu niște ființe mediocre, plictisite, aflate în permanență în căutarea unui sens plin de substanță lucru ce le face, subit și indubitabil, teri

    Citește mai departe