• * * *... 262

    Atunci când citești materiale ale gânditorilor orientali, fie că sunt redactate sub forma unor interviuri, fie independente, urmărind o temă anume, ceea ce te frapează este faptul că, oamenii aceștia operează cu noțiuni teribil de abstracte, și dacă noțiunea în sine nu este abstractă, devine, pusă fiind într-un context care-i dezvoltă această caracteristică. Este foarte […]

    Citește mai departe
  • Ioana Stanca, Soft Rituals... 257

    Soft Rituals - performance installation by Ioana Stanca, 2018 from Ioana Stanca on Vimeo. Soft Rituals, Ioana Stanca, 2018 [ART Safari] performers: Iulia Mărăcine, Bogdan Teodorescu...

    Citește mai departe
  • Tînu' Lazăr... 280

    Tînu Lazăr și Mama Sâie, august 2004 În vara lui 2004, prin iulie-august, eram la coasă cu tînu' Lazăr, la Obrejă, sus pe Valea lui Stan, lîngă vîrful Măgurii. Tocmai luasem bacul cu notă mare și intrasem la f

    Citește mai departe
  • Omul Nou Ardelean... 271

    De ce transilvănismul e o ideologie la fel de toxică și de penibilă precum naționalismul pe care, cică, îl combate în numele unei solidarități supranaționale și multiculturale? Sau în ce constă superioritatea Omului Nou Ardelean?         Am avut o perioadă în care am cochetat cu ideile transilvaniste, ca formă de contracarare a funarismului și naționalismului de hazna ce scotea din sărite o

    Citește mai departe
  • Pohta ce-am pohtit - istoria unui fals celebru... 201

    Mi-am propus de mai demult să scriu un articolaș despre una din cele mai rezistente falsuri istorice (unul din numeroasele falsuri istorice) ale istoriografiei românești. Însă m-a hotărât abia acum după vizita la muzeul de istorie din Pitești, unde am fost de Noaptea Muzeelor (mai 2018). Voi explica mai jos de ce.

    Citește mai departe
  • Noi doi avem aceiași îngeri... 237

    Se pare că noi doi avem aceiași îngeriUnul care ne vindecă și unul care ne luptăCe luptă groaznică am dus cu cel de ieriDe unul singur ...Căci celălalt ți l-am trimis să te alineCe bine că ai reușit să vii degrab și l-ai adus cu tine ...Dacă mai zăboveați puțin nu mai găseați decât carcasa ruptăȘi-un gol pustiu ...

    Citește mai departe
  • Soldat necunoscut - Nu plânge, Maică Românie!... 245

    Nu plânge, Maică Românie, Că am să mor neîmpărtăşit! Un glonţ pornit spre pieptul tău, Cu pieptul meu eu l-am oprit... Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptămŞi din pământul ce ne ardeNici o fărâmă să nu dăm! Nu plânge, Maică Românie! Pentru dreptate noi pierim;Copiii noştri, peste veacuri, Onoare ne vor da, o ştim! Nu plânge, Maică Românie! Adună tot ce-i bun sub soare;Ne cheamă şi pe noi la praznic, Când România va fi Mare! "

    Citește mai departe
  • Rămâi ... cu .... bine!... 245

    Nu m-am uitat în ochii tăi destul Și-acuma plec, nu ne vom mai vedea ... N-a fost să fie ... ? Puteam totuși, să-ți spun ... să fac ceva ... ? Am fost indiferent față de tine, urmându-mi calea mea? ........................................................................................ Sau totu-i doar o nălucire ...., doar un gând trecător ...!? ... Să fie?! Poate-ai fi fost Arhanghel, ce mi-ar fi ocrotit grădina Și-ai fi arat-o cu-aripile-ți Și rod bogat ar fi răsărit ascultând glasul tău Răsunând pe

    Citește mai departe
  • Pavăza de husar... 194

    În Muzeul Militar Național din București, la secția de Ev Mediu, se află o pavăză ungurească de husar, din a două jumătate a veacului al 16-lea. Dicționar Pavăzade husar este un scut specific cavaleriei, curb, cu partea superioară tăiată oblic spre a apăra umărul și spatele dar a lăsa loc privirii. A fost folosit în estul Europei începând cu primul sfert al veacului al 16 –lea și apare în uz de-a lungul a mai bine de 100 de ani. A fost folosit atât de otomani, cât și de polonezi, români, croați, austrieci, dar mai ales de husarii unguri cu care a rămas asociat. Peste tot în muzee și cărți, azi, acest scut e numit pavăză ungurească.

    Citește mai departe
  • Lucian Blaga - Sufletul satului... 255

    Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet,şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,ci adânc în pământ undeva.Aici se vindecă setea de mântuireşi dacă ţi-ai sângerat picioarelete aşezi pe un podmol de lut.Uite, e seară.Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,ca un miros sfios de iarbă tăiată,ca o cădere de fum din streşini de paie,ca un joc de iezi pe morminte înalte.

    Citește mai departe