Filosofie

  • Fericirea din fața aragazului... 485

    Sunt fericit de fiecare dată când te văd în fața aragazului. De fapt, nu gătești nimic și nici nu mi-ai gătit vreodată. Îmi place însă când te apleci și deschizi ușa cuptorului. În cuptor stă ascunsă gravitația pământului ori un fel de magnet special care îți atrage sânii afară din tricou. Tricoul tău e fericit și el, trebuie să fie. Poate și aragazul și cuptorul și întreaga bucătărie. S-ar putea spune că viața mea e o adevărată fericire. Și asta doar pentru că te-ai aplecat să deschizi ușa cuptorul. Așa, fără vreo implicație sau cu intenția de a-mi găti ceva. Poate doar vrei să mă faci fericit. Cine știe?! Poate doar tu! Adică, acolo în suflețelul tău mizantrop, suflețelul tău roz și drăgălaș ca un porcușor de g

    Citește mai departe

  • O dimineață senină... 459

    A deschis ochii și s-a ridicat în picioare. Nicio altă dimineață nu urma să mai fie ca aceasta. Știe foarte bine ce are de făcut. Trage draperiile și deschide geamurile. În viața altora e primăvară. Nimic mai mult. Zâmbește mijit, aproape neobservat. Caută pachetul de țigări și se trântește în fotoliu. Într-una dintre țigări e injectată o sută de miligrame de Poloniu-210. Letal, magnific, simplu. Lucrurile care nu există nu pot fi imaginate iar cele care există nu pot fi schimbate. E convins de asta. Acceptă tot ce nu a putut accepta până acum. Nu știe de ce și nici nu îi pasă. Dumnezeu iartă prea târziu. Și întotdeauna e prea târziu. Chiar și pentru dumnezeu. Deschide o carte precum un chirurg deschide inima pacientului său pe masa de operație. Cu

    Citește mai departe

  • about time... 533

    m-am uitat la un film ”about time”în care personajul principalputea să se întoarcă în timp darorice schimbare nu schimba nimiciar și iar îmi dau seaman-aș retrăi nicio zioricât de grandioasă sau oribilă ar fi fostnu l-aș salva pe motanul meunu m-aș lăsa ”din timp” de fumatnu aș deveni bogat sau celebrunu m-aș upgrada nu aș corectași nici nu te-aș opri să fugi hai huidin primăvara mea în cine știe cealtă primăvarăși asta pentru cănicio clipă n-are farmec dacă o trăiești de două oriși da vă spunda da dapentru că tot ce aveme destulacum și niciodată încă o dataphoto: elena alferova

    Citește mai departe

  • Ochiul drept al crocodilului... 467

    Întotdeauna m-am trezit primul și nu-mi aduc aminte să se fi trezit altcineva înaintea mea în casă, prima lumină a zilei o vedeau ochii mei care cercetau în ea viitorul acela produs de fumul în care Alexandru cel Mare n-a reușit să scape de privirea ochiului drept al crocodilului, poveste veche pe care-am citit-o pe undeva, nu contează, m-am trezit întotdeauna primul și de ceva vreme nu mai sunt sigur nici de asta fiindcă în casă nu mai e nimeni, e doar liniște și frig, peste pereții bucătăriei sunt linii îngroșate de ulei care urcă nefiresc spre tavan și primul lucru pe care-l fac este să privesc tavanul mai bine de 20 de minute fără să știu de ce, dumnezeu nu e acolo și nici în viața mea nu mai e, nu mă întrebați de ce, o

    Citește mai departe

  • nimic neobișnuit... 487

    afară erau două nopțicu două rânduri de visenimic neobișnuit ca într-un basmte-am căutat în fiecareși de fiecare dată te-am găsitnimic neobișnuit până când mi-ai spus cât de prost poți să fiin-ai înțeles pân-acumfemeile nu trăiesc în viseși-ai dispărutnimic neobișnuitde-atunci nu mai dormși nici nu mai viseztrăiesc și caut ca oricine oricefără să vreau să mai găsescsfat antiasceticstai treaz și ia pe cineva de mânăatinge-i sânii și umblă-i la ființăn-are cum să meargă răufiindcă asta se numește simpluviață

    Citește mai departe

  • note to myself... 426

    în orașul în care trăiesc oamenii sunt foarte singuri se plimbă așa în neștire pe stradă ca niște rațe gripate și nimeni nu se ține de mână nu știu dacă mă înțelegețioamenii ăștia au degete care nu ating alte degete ating doar ecrane reci pe care se zbenguie culori și fețe fotoșopate oamenii ăștia suferă de un delir de omnipotență oamenii ăștia nu cunosc oameni oamenii ăștia nu sunt oameni sunt orice altceva nimeni nu știe cechestie de ținut minte gabi:patul din care pleciîși schimbă întotdeauna cearșafulphoto: anna shakina

    Citește mai departe

  • ride... 522

    chiar dacă uneoriîn capul tău prost se oprește timpulîntotdeaunapicioarele vor merge mai departee adevărul simpluși greu de digeratîn viață nu poți rămâne doar cu amintiricel mult fugi de eleși speri să poți uitasă te întorcie bine să visezi poatee și mai bine să te trezești așa că merită să-ncercidraga meamă doare-n cot de toată iarnaastăzi plecmă așteaptărestul viețiiphoto: kwoh waiten

    Citește mai departe

  • Legenda lui Dumnezeu... 400

    La început a fost un Om. Și acest Om nu știa ce rânduială are Universul, nici ce menire are El în acest Univers. La început era Lumina, Întunericul, Universul care le acoperea și Omul, el singur în centrul și mijlocul celorlalte, încercând să găsească un motiv pentru existența a tot ceea ce era. Și au trecut eoni de-a rândul, iar Omul a înțeles că pentru a afla ce este Universul și de unde se

    Citește mai departe

  • Pe moarte călcând... 330

    De mii de ani oamenii încearcă să găsească rețeta nemuririi, fie conștienți sau nu de acest lucru. Toată istoria noastră, sau aproape toată ,conține acest substrat al căutării, adânc localizat în inconștientul colectiv, substrat care a dat naștere unor derivate de dezvoltare și evoluție umană, dar numai exterioară. Sunt mulți care nu recunosc acest fapt și totuși mulți care, deși recunosc acest

    Citește mai departe

  • Legea oamenilor... 367

    Există o lege tacită pe care noi oamenii am creat-o de multă vreme și care astăzi reprezintă fundamentul pe care se construiesc toate credințele noastre, toate tradițiile și întreaga percepție asupra lumii și a realității – legea Binelui și a Răului. Voi scrie inițialele cu litere mari deoarece voi face referire la Bine și la Rău în sens general. Pe baza acestei legi, într-un fel mai mult sau

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile