Schița lecției de istorie „Ce a fost Holocaustul?” cuprinde definiția Holocaustului, cine au fost victimele acestui genocid, rolul ghetourilor și a lagărelor de exterminare în cadrul politicii antisemite a naziștilor, crimele înfăptuite la Auschwitz, Dachau, Buchenwald și o prezentare succintă a Holocaustului în România, cu pogromurile de la București și Iași. Holocaustul – genocid împotriva […]
Citește mai departePerioada interbelică– a fost una a contrastelor în privința relației dintre stat și cetățean;– a fost dominată de confruntarea dintre regimurile democratice și cele totalitare. Într-un regim democratic cetățenii exercită un control asupra conducătorilor, pe care îi pot schimba prin vot.Într-un regim totalitar cetățenii pierd controlul asupra puterii. Ei nu mai pot schimba prin vot […]
Citește mai departeModele și valori în educație Caracteristici generale– Civilizația europeană de astăzi îşi are în mare măsură originea în lumea greacă.– Aici au fost inventate democrația, literatura, teatrul ori știința.– Ideile grecilor despre artă au dominat lumea europeană timp de peste 2.000 de ani.– Grecilor le-au plăcut poveștile și legendele cu eroi și zei, și au […]
Citește mai departeContextul internaționalLa sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea se manifestă:• Declinul Imperiului Otoman (înfrânt sub zidurile Vienei în 1683);• Ascensiunea Rusiei și Austriei (Imperiul Habsburgic). Situația politică a Moldovei și a Țării Românești• Se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman;• Erau amenințate de expansiunea puterilor creștine. Constantin Brâncoveanu• A fost domnul Țării Românești […]
Citește mai departePe nedrept denigrată în timpul vieții, Aspasia din Milet, soția lui Pericle și prietenă a filozofilor, a fost o femeie remarcabilă pe drept cuvânt. Aspasia este poate cea mai cunoscută și cea mai nedreptățită femeie din antichitatea greacă clasică. Ea a trăit în Atena în timpul așa-numitei Epoci de Aur din secolul al V-lea î.Hr., […]
Citește mai departeNicolae Motoc, „Tomis”, Constanța, 200: În periodicul cultural „Panait Cerna” editat de revista „Steaua Dobrogei” din Tulcea, bogat în documente (unele inedite) dedicate vieții și operei poetului dobrogean, citesc și un text publicat parcă anume să fie un model pentru felul cum nu trebuie scris un eseu. De mult n-am mai citit propoziții atât de aiuritoare: „Cerna trăiește la nivelul microscopic al simbolului atenuat. Simbolul omului poet care se dovedește a fi teoretician al filosofiei, sub trupul unei estetici de creație”. Cum o fi să trăiești la nivel microscopic un simbol, fie el și atenuat, al omului poet, teoretician al filosofiei? Și ce înseamnă a trăi sub trupul unei estetici de creație? Așa-zisul eseu despre Panait Cerna al Alinei Sandra este literalmente ticsit de astfel de propoziții și sintagme fără sens, frizând ridicolul: „Să nu lăsăm să se altereze nici solul rustic care alăptează originile poetului umbrit de Dunăre”. (Cum poate solul, fi
Citește mai departeSorin Roșca, Periscop, „Tomis”, noiembrie 1993 * Pentru a veni în ajutor bolnavilor cu venituri mici, senatorul Sabin Ivan (PL 93) a distribuit gratuit o gamă largă de medicamente, majoritatea din import, despre ale căror prețuri, în farmacii, e mai bine să nu mai pomenim nimic... Un gest deosebit pentru acest colț de Balcanie cufundat în sărăcie și mizerie, un gest care ar trebui să dea de gândit „alergătorilor după ciolan” din Senatul României. * Dacă investitorii importanți ai Occidentului stau deocamdată în expectativă, așteptând mai multă coerență și fermitate din partea guvernului Văcăroiu în ceea ce privește Reforma, nu același lucru putem spune despre membrii alianței NATO, care ne vizitează cu regularitate. La sfârșitul lunii octombrie, a ancorat în portul Constanța fregata lansatoare de rachete „Suffren”, navă de elită a Marinei Militare Franceze, una din cele mai moderne unități navale de luptă din lume. Poate căîi v aurma exemplul
Citește mai departe?, Premiere la Dramatic, „Tomis”, Constanța, noiembrie 1995 * „Nu știu cum arată realitatea ta paradisiacă, dar știu că Infernul exisă. L-am pipăit cu sufletul meu. Și asta nu-i o figură de stil, ți-o jur”. Replici de o atare densitate și fervoare întâlnești la tot pasul în piesa lui Lovinescu. O piesă ținută la „dospit” ani lungi până la premiera absolută din toamna lui 79 la Teatrul „Nottara” din București (regia: Dan Micu), într-o distribuție de zile mari: George Constantin, Alexandru Repan, Ștefan Sileanu și Dana Dogaru. Preluată și de Dramaticul constănțean la puțină vreme cu Lucian Iancu, Virgil Andriescu, Vasile Cojocaru și Maria Nestor. O montare de-a dreptul merituoasă semnată de maestrul Gh. Jora și răsplătită imediat cu câteva premii naționale. Horia Lovinescu, dramaturg înnăscut, cel mai important de după război, unul din puținii care, pe lângă un destin nu prea fericit, a avut șansa „căsătoriei” cu Thalia - în ultimii ani scria mai ales pentru act
Citește mai departe***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 1999, august? * Reluată după un deceniu, în 1998, Tabăra de creație literară și video-poem „Carsium” de la Hârșova, organizată de Consiliul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției Populare Constanța, a inclus în acest an, pe lângă numeroase manifestare - expoziții de pictură, lansări de carte, dialoguri literare, spectacole de muzică și poezie - și o întâlnire cu reprezentanții Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor și ai revistei „Tomis”, la care au participat scriitorii Constantin Novac, Sorin Roșca și Ovidiu Dunăreanu. Biblioteca Orășenească Hârșova a găzduit un stand de noutăți editoriale amenajat de Librăria U. S. din Constanța și lansarea volumelor „Patrulaterul cenușiu” și „Înțelepciunea ascetului” semnate de Arthur Porumboiu. Tabăra a fost onorată de prezența scriitorilor Arthur Porumboiu, Ion Dragomir, Alexandru Uluiu, Ana Ruse, Ananie Gagniuc, Geo Vlad. Este de remarcat faptul că, spre deosebire d
Citește mai departeDE LA DOMNII ROMÂNI LA CEI FANARIOȚI – După domniile lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir, otomanii nu mai aveau încredere în domnii români din cauza tendinței acestora de a stabilii alianțe cu state creștine. De aceea, otomanii au introdus un nou regim, cunoscut în istorie ca „regimul fanariot”, deoarece în cadrul acestuia mulți domni […]
Citește mai departe