• Revolutia de la 1848 - 1849 Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Banat, Bucovina 296

    In 1848 intreaga Europa este cuprinsa de miscari revolutionare care isi propuneau reforme deocratice si intarirea rolului burgheziei ca forta politica. Incadrandu-se acestui proces, elita politica romaneasca trece la reformarea societatii dupa modelul revolutiilor europene. Obiective politice Obiective nationale Obiective economice si sociale Regimuri representative Autonomie

    Citește mai departe
  • Romanitatea romanilor: 101-106. Luptele lui Traian impotriva dacilor lui Decebal. Cucerirea Daciei de catre romani 378

    Traian a pronit razboi impotriva dacilor, pe care ionienii ii numesc “dakoi”, dupa cum spune Apian in cartea a douazeci si treia a Istoriei romane, dorind sa ii pedepseasca pe acestia pentru ca refuzau sa mai plateasca tributul anual. Asadar Decebal, conducatorul dacilor, afland de expeditia initata de Traian impotriva neamului sau, s-a temut, caci cunostea priceperea acestuia in activitatile militare. Si incingandu-se lupta intre ei, romanii au ucis multi adversari, dar nu mai putini si dintre ai lor au fost raniti. Atat de multi raniti erau incat, lipsind fesele pentru bandaje, Traian nu si-a curat nici propria sa haina. Iar dupa ce, cu greutate, a cucerit culmile si a ajuns aproape de capitala lor, Decebal a trimis soli, promitand ca va preda si armele si masinile si pe mesteri si ca va face tot ce i se va cere; si venind la imparat i s-a inchinat, plecandu-se la pamant. Traian, plecand apoi in Italia i-a luat cu e

    Citește mai departe
  • Razboaiele balcanice: Tratatul de la Bucuresti... 305

    Bucurestiul  avea sa fie gazda delegatiilor de pace pe 30 iulie 19113. Venizelos conducea delegatia Greciei, Nikola Pašić delegatia Serbiei, Muntenegru era reprezentat de Janko Vukotić, iar Titu Maiorescu conducea delegatia Romaniei. Prin intermediul ambasadorilor lor la Bucuresti, Marile Puteri au fost prezente in discutiile de pace, avand o mare influenta, fara insa a domina. Romania a respins cerinta otomanilor de a participa, sustinand ca probleme discutate priveau doar aliatii din Balcani, lasand astfel Bulgaria sa discute direct cu ei. Delegatii au fost de accord cu incetarea focului pentru 5 zile, incepand cu ziua urmatoare. Dimitar Tonchev, noul ministru de finante bulgar, a condus delegatia Bulgariei, tinand locul premierului Vail Radoslavov, care a nu a dorit sa participe. Tonchev a incercat sa divida parerile in interiorul coalitiei victor

    Citește mai departe
  • Razboaiele balcanice: Interventia Romaniei... 335

    Vazand posibilitatea de a realiza aspiratiile privind Dobrogea, Romania incepe mobilizarea de razboi pe 5 iulie 1913. Armata Romana era la vremea respectiva bine echipata, avand efective pe timp de pace de 6.149 ofiteri si 94.170 de oameni inrolati, numarul putand ajunge, in urma mobilizarii pe timp de razboi, la 417.720 de oameni. Facand parte din Tripla Alianta, Romania avea cea mai mare parte a armelor fabricate de catre firma germana Krupp. In ciuda acestor caracteristici ale armatei, Romania nu mai fusese intr-un conflict militar cu o alta tara din 1878, totusi aceasta forta, cea mai mare din regiune, adaugata la cea a Greciei si Serbiei, punea Bulgaria intr-o situatie neplacuta. Pe 10 iulie guvernul Romaniei declara razboi, dand insa asigurari

    Citește mai departe
  • Razboaiele balcanice: Disputa dintre Romania si Bulgaria 308

    Dupa succesele Bulgariei impotriva Otomanilor, care au schimbat raporturile de putere din regiune, Romania s-a vazut in situatia de a cere Bulgariei compensatii, privindu-se ca un “jandarm al Peninsulei Balcanice” si dorind sa se asigure ca va ramane singura putere importanta din regiune. Problema nu a fost trecuta cu vederea de catre bulgari, iar in ajunul razboilui, in vara lui 1912, guvernul de la Sofia a incercat sa ajunga la un fel de pace cu cel de la Bucuresti, fiind preocupat de o posibila alianta intre Romania si Austro-Ungaria si de prietenia cu Imperiul Otoman. In acelasi timp, primul ministru, Titu Maiorescu, a replicat evaziv la abordarea bulgara spunand ca inca nu au avut loc evenimente care sa necesite o discutie, incercand astfel sa traga de timp pentru a vedea rezultatul clar al razboiului.

    Citește mai departe
  • Al treilea razbou Punic 149-146-I-HR... 332

    -După înfrîngerea lui Hannibal criza s-a instalat în Cartagena dar  nu totala prăbuşire.-În 150 ,după o perioada de prosperitate Cartagena era pregatita de un nou război cu Roma.-În 149, Roma debarca 2 uriaşe armate în Africa cu scopul precis de a distruge complet complexul Cartagena .-Timp de doi ani de zile ,Cartagena a respins orice atac al armate lor romane conduse de nepotul lui Scipio Africanul mai precis de generalul Scipio-Anelionius.-În timpul acestui război ,puterea Romei era în plină dezvoltare si mai precis ceea militară .-Spre deosebirea de primele doua războaie,Roma foloseste elefanţi si noi tactici ,tactici prin cu care surprinde armata Catagena.-În final în anul 146 ,Roma cucereste definitiv Cartagena ,o arde si i-a majoritatea populat iei în sclaviei si rade după fata pămîntului acest străvechi si puternic imperiu.

    Citește mai departe
  • Sa fie clar... 332

    Sa fie clar: nu cred in protocronism (in sensul ca dacii au fost primii oameni de pe Terra sau cei mai civilizati din Europa) si nici nu cred ca am 100% sange de dac (desi baza noastra ADN e de la daci). Dar sunt absolut sigur ca nu am stramosi din Roma. Tot ceea ce urmaresc este sa se cerceteze mai mult despre stramosii nostri daci, sa se studieze arheologic mai intens si se vor afla o gramada de adevaruri. Aia din Roma au furat din Dacia. Si mai erau si poponari si maestri in fratricid si paricid...cine se mandreste cu stramosii de la Roma (ca asa a invatat la scoala), n-are decat.Nu mi-e rusine sa fiu mandru, demn (cu atitudine), curajos, desi religia crestina ne indoctrineaza sa fim umili, fricosi, fara personalitate. Daca am fi mai uniti si ne-am cunoaste istoria adevarata, am avea de unde porni pentru a schimba totul in tara asta. Chiar daca suntem mai avansati tehnologic decat stramosii nostri daci, mai avem multe de invatat de

    Citește mai departe
  • Lecţia XVII - Sfărşitul lui Homo sapiens... 355

    Sfârșitul lui Homo sapiens credit TECHINFOPLUZ În ultima lecţie din cursul de istorie al umanității, Dr. Hariri va discuta despre viitor și despre sfârșitul probabil al lui Homo Sapiens. De-a lungul ultimelor decenii, oamenii au început să denatureze şi să modifice legile selecției naturale, legi care au guvernat viața pe Pământ pentru ultimele patru miliarde de ani. Tehnologii noi, cum sunt

    Citește mai departe
  • Lecţia XVI - Fericirea modernă... 343

    ...şi au trait fericiţi până la adânci bătrâneţi Au făcut cei 500 de ani de descoperiri şi revoluții uimitoare pe oameni mai fericiţi? Sunt oamenii zilelor noastre mai fericiți decât în Evul Mediu, sau în Epoca de Piatră? Dacă nu, atunci care este rostul tuturor schimbărilor? Cele mai multe cărți de istorie ignoră astfel de probleme, dar acestea sunt cele mai importante întrebări pe care le putem pune istoriei. Noile studii în biologie, economie, psihologie oferă per

    Citește mai departe
  • Guşteriţa (g. Hammersdorf)... 345

    ...

    Citește mai departe