• Y’a d’la barbe à papa dans l’air ! - VIVIEN ROUBAUD – Galerie des Ponchettes 516

    O galerie de artă, pe malul mării, la Nisa : Galerie des Ponchettes.  Construită prin anii 1830-1835, pentru a servi ca hală de peşte. La iniţiativa lui Pierre Bonnard, Henri Matisse şi a Uniunii Mediteraneene pentru Artă Modernă, prin anii 1950 galeria se deschide pentru a expune artişti stabiliţi pe Coasta de Azur. Din 2011, Galerie des Ponchettes este un spaţiu expoziţional şi experimental „hors-les-murs” (în afara zidurilor) al Muzeului de Artă Modernă şi Artă Contemporană din Nisa, MAMAC. [...] Am privit încă o

    Citește mai departe
  • Noțiuni de limbă și comunicare... 576

    Pentru că internetul este o ”mare” de informații, încât, dacă nu stăpânești bine limba română ai putea fi ”dus de nas” mințindu-te singur. Așadar, am hotărât să-ți prezint chestiuni de bază ale limbii române, fără a pune la îndoială ceea ce scriu pe acest blog. Să începem cu începuturile limbii. Aceste noțiuni se învață încă … Continuă să citești Noțiuni de limbă și comunicare

    Citește mai departe
  • Orașul canadian Vancouver în 1863 (VERNE 1901)... 508

    <Insula Vancouver, de pe coasta occidentală a Americii de Nord, lungă de cinci sute de kilometri și lată de o sută treizeci, e cuprinsă între paralelele 48 și 51. Face parte din Columbia engleză*, învecinată cu dominionul Canada**, de care frontiera o desparte la est.Acum vreo sută de ani, Compania Golfului Hudson*** fondase un post de comerț la capătul de sud-vest al insulei, lîngă vechiul port Cardoba, căruia indienii îi spuneau Camosin. Era o luare în posesie a insulei de către guvernul britanic. Totuși, în 1789, Spania pune mîna pe ea, dar după puțină vreme fu restituită Angliei, printr-un tratat**** semnat de ofițerul spaniol Quadra***** și ofițerul englez Vancouver******, al cărui figurează singur în cartografia modernă.Satul nu avea să întîrzie să devină oraș, grație descoperirii unor filoane de aur în bazinul Fraser-ului, unul din cursurile de apă ale insulei. Devenit Victoria-City, fu proclamat capitala oficială a Columbiei britanice. Apoi fură întemeiate și alt

    Citește mai departe
  • Sumar Literomania (02.03.2017)... 442

    SUMAR LITEROMANIA (02.03.2017)Raul Popescu, Destinul unui roman aparte (click) Philippe Sollers, Prietenia lui Roland Barthes (click) Silvia Colfescu, Vilnius - capitala unui popor de cititori (...

    Citește mai departe
  • RĂZVAN ȘI VIDRA (2)... 553

    de BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU. Urmare la Răzvan și Vidra (1) CÂNTUL I - UN ROB PENTRU UN GALBEN (continuare) TÂRGOVEAȚA I Uf! Nu mai stau pe picioare de necăjită ce sânt?Zău, nu-i prea bună zăbava, fie locul cât de sfânt.Părințelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lungește, vai!... Te face să fugi chiar de cele sfinte. TÂRGOVEAȚA II E mai deștept popa Tacu de la Sfântul Nicolai;În

    Citește mai departe
  • Om versus șarpe de mare din antichitate până în secolul XIX (VERNE 1901) 535

    <(...)- Nu, reluă doctorul Filhiol, sînt simple povești, în care cei vechi credeau, poate, de vreme ce, în timpul lui Pliniu*, se vorbește despre un șarpe amfibiu cu cap mare de cîine, cu urechile aplecate spre spate, cu corpul acoperit de solzi îngălbeniți, care se năpustea asupra vaselor mici și le scufunda... Apoi zece sau douăsprezece secole mai tîrziu, episcopul norvegian Pontoppidan** afirma existența unu monstru marin ale cărui coarne ar fi semănat cu niște catarge și, cînd pescarii credeau în ape adînci, găseau fundul numai la cîteva picioare, pentru că animalul plutea sub chila șalupei lor!... Și dacă ar fi să-i crezi, animalul avea un cap enorm de cal, ochi negri, o coamă albă, iar cînd se scufunda, deplasa un asemenea volum de apă că marea se dezlănțuia în trombe ca ale Maelstromului***!(...)- Bineînțeles, răspunse doctorul Filhiol, ca și cea a nu mai puțin legendarului șarpe care, acum patruzeci de ani, a apărut prima dată în golful Gloucester****, a doua

    Citește mai departe
  • Adevarata poveste cu Scufita Rosie... 507

    Dupa articolul de ieri, cu parintii care umbla dezbracati prin casa atunci cand au in vizita prieteni ai copiilor lor, s-a nascut o ampla dezbatere pro si contra nuditatii in... Read more » ...

    Citește mai departe
  • CONTEMPORAN CU DECIZIA DE A NU FI CONTEMPORAN – 59 529

    “Intenția mea nu este de a expune metoda pe care fiecare ar trebui s-o urmeze pentru a-și călăuzi bine rațiunea, ci doar de a arăta în ce fel mi-am călăuzit-o pe a mea… sper că voi fi util unora și nu voi dăuna nimănui.” – spune  Descartes în “Discurs asupra metodei”, carte ce va deveni […]

    Citește mai departe
  • Ece omo!... 653

    Nu este, oare, ironic și în aceeași măsură rușinos, faptul că, în 1937, unul dintre cele mai luminate creiere ale acestei țări – filosof, filolog, economist, sociolog, teolog și profesor de etică – cel care a descoperit contrabanda cu țigări condusă de un fost Ministru (cel al Comunicațiilor) este demis, pentru ca, mai târziu, comuniștii … Citește în continuare Ece omo! →

    Citește mai departe
  • Cum facem o compunere... 661

    Citind mult vei izbuti! Lectura te va ajuta sa intelegi regulile unei compuneri. Citind mult iti vei imbogati vocabularul. Inarmeaza-te cu un vocabular, un pix si un dictionar. In lecturile pe care le vei citi vei intalni cuvinte necunoscute, noteaza toate aceste cuvinte in vocabular si explica-le cu ajutorul dictionarului. Vei putea scrie frumos si convingator numai despre ceea ce cunosti. Lectura este un model din care poti invata cum sa scrii. Cand povestesti, povesteste folosind cuvinte simple.Important este sa observi tot ce se afla in jurul tau: flori, pomi, case, gaze, lume, etc. si tot ce se intampla in jurul tau: cantecul pasarilor, zumzaitul, vantul, ploaia, caderea frunzelor, intoarcerea pasarilor, caderea fulgilor de zapada, etc. Asa vei putea povesti mai usor si mai bine. Insa compunerea nu este numai ce observi in jurul tau si sa redai realitatea; iti poti inchipui ceea ce nu este, dar poate fi, chiar si numai in imaginatia ta. Nu te gandi tot timpul la ce

    Citește mai departe