... 245
- Muzica
- 31-07-2010 14:54
...
Citește mai departeLife
- Acasă
- Life
-
Viata la tara...... 184
- Muzica
- 28-07-2010 15:52
Am stat eu asa si m-am tot gandit daca as fi in stare sa renunt la un ritm mai alert, mai nebun in favoarea aerului curat de la tara...Bine, viata la tara inseamna si munca, nu numai relaxare. Inseamna si multe sacrificii, mai ales pentru cel care a trait in mare parte la oras, dar uneori merita sa te rupi de viata, uneori sufocanta si prea aglomerata a orasului si pentru ca, "niciunde nu poţi lasa gandul sa zburde mai liber in melancolie sau romantism" decat la tara.Din pacate am pierdut de mult contactul cu natura. Am uitat frumusetea si simplitatea. In ziua de azi satul a ajuns sa fie asociat nu numai cu evadarea din cotidian, ci si, din pacate, cu un loc unde te duci si ai parte de drumuri proaste, unde intalnesti oameni ca
Citește mai departe -
Flori din Muntii Carpati Romanesti - album foto de exceptie 264
- Natura
- 26-07-2010 07:33
Dincolo de aerul proaspat si de verdele reconfortant al padurii, pe munte ai sansa sa vezi si acele flori care dau culoare si umplu de farmec fanetele, poienile sau pasunile alpine. Gingase si rezistente totodata, plantele salbatice cresc de la poalele si pana pe crestele muntilor, gasind conditii de viata prielnice atat in camp deschis, cat si la umbra copacilor. Daca unele specii prefera vecinatatea racoroasa a paraurilor, altele se simt in largul lor in terenuri mlastinoase sau in frunzarul putrezit al padurii. Mai "curajoase" si mai bine "dotate" cu sisteme de protectie (forme pitice sau taratoare, dimensi-uni reduse, epiderma groasa, cu tepi sau perisori fini, ce formeaza o adevarata pasla, rezerve de apa in tesutul frunzei etc.) sunt plantele care reusesc sa "colonizeze" stancile golase ale varfurilor de pana la 2.000 m altitudine. Ele trebuie sa faca fata conditiilor aride (vant, seceta, inghet) prezente aproape tot timpul anului.Forme, culori si arome:In general, toate
Citește mai departe -
Carpatii Romanesti... 263
- Natura
- 23-07-2010 16:30
Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.Altitudinea medie a Carpaţilor este de circa 1.000 m, înălţimile maxime depăşind rar 2500 m (în Bucegi, Munţii Făgăraşului, Parângului, Retezatului, Rodnei). În Carpaţii Occidentali, înălţimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munţii Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lăţimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munţii Rodnei) şi 70 km (în Munţii Parângului).Carpaţii sunt caracterizaţi prin prezenţa unor numeroase depresiuni intramontane şi văi transversale, totale sau parţiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistriţa, Mureş, Crişul Repede, etc.) Ei au o vechime de
Citește mai departe -
Descoperire arheologica... 271
- Natura
- 23-07-2010 16:27
S-a descoperit un monument preistoric circular de zece ori mai mare decât Stonehenge. Situl arheologic are o vechime de aproape 4000 de ani. Arheologii britanici au demarat excavări majore pentru dezgroparea misterelor ascunse ale unui monument preistoric circular ascuns sub pământ, de aproximativ zece ori mai mare decât Stonehenge. Denumită Marden Henge, structura preistorica veche de 4000 de ani, din Wiltshire, acoperă o suprafaţă totala de 10,5 hectare, echivalentul a zece terenuri de fotbail, fiind cea mai mare de pe teritoriul Regatului Unit. English Heritage derulează deja de doi ani activităţi de sondare şi topografiere în speranţa relevării secretelor din spatele monumentului ce i-a pus pe jar pe istorici secole de-a rândul.
Citește mai departe -
Muntii Carpati II... 271
- Natura
- 23-07-2010 16:19
Carpaţii s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) şi scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaţilor au avut loc mai multe faze de mişcări de înălţare, aparţinând orogenezei alpine.Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).Ca şi în Alpi, Apenini sau Munţii Scandinaviei, în Carpaţi se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.Cea mai mare diviziune o constituie Munţii Tatra.O mare parte din vestul şi nordul Carpaţilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina şi Slovacia sunt tradiţional numiţi Beskids.Graniţa geologică dintre dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre or
Citește mai departe