Alte trei haiku bucureșene
Poeme periferice © Daniel Onaca stolul alungat – prin fereastra deschisă manele în zori * copac lângă bloc – o pungă de hârtie atârnă la prânz * pâlcul de tineri seara în fața scării – semințe sparte Din categoria:Haiku
Poeme periferice © Daniel Onaca stolul alungat – prin fereastra deschisă manele în zori * copac lângă bloc – o pungă de hârtie atârnă la prânz * pâlcul de tineri seara în fața scării – semințe sparte Din categoria:Haiku
De câte ori simt că mi-e dordeschid ferestrele spre tineși inima îmi spune: Bine,înalță-te cu ea în zbor! Ea bănuiește că te-adorși-aripa ta zboru’-l susține…De câte ori simt că mi-e dordeschid ferestrele spre tine. Povestea noastră de amorși fantezie mai conțineîn nopțile, nu sunt puține,când mă transformi în zburător.De câte ori simt că mi-e dor.... Citește în continuare →
Oare cum ar fi ca oamenii de zapada sa fie facuti din fructe, sau cum ar fi daca toate pernele ar fi umplute cu zulufi de inger, si ce s-ar putea intampla daca am avea puterea de a preface lumea in portelan, atunci cand vorbeste prea mult sau fara sens, sau cum ar fi sa …
Vremea plecării, de Jodi Picoult-prezentare Titlul original: Leaving Time Traducere din engleză de Bogdan Perdivară Număr pagini: 544 Anul apariţiei: 2017 Dragostea unei
mirosul tău dorind nici cuvintele tale cu aromă de ciorbă acrită cu borș din cel proaspăt făcut răsteala aia inutilă de care mi-e dor ca de un stockholm plin de semințe pentru că venea mai pe seară un rîs de se cutremura catapeteasma
 Ai putea tu să crezică frunza copaculuie o lacrimă?(în memoria tulpiniilacrima cadeîn cercuri concentrice)Că iarba e o ninsoaresubterană?(cât sânge albastruatâta rană)Că aerul e o dovadăuitată a atlanţilor?(cuneiformănecercetată)Ai putea tu să crezică piatra este oglindăretrovizoare(a începutului lumiiluminii)Şi grindă caseie femeia(trupul ei curcubeuca o amforăunde m-astâmpărde Dumnezeu)Să
O omidă pâș-pâș Tăia frunze hârșt-hârșt Și se întreba-ba Ce rost avea ea: Frunzele le ciup-ciup Le ronțăi și fug-fug Semăn cu un tub-tub Sau cu un șurub. Rigle-rigle rup-rup Pe copac eu urc-urc Cu pantofii flup-flup Moi din cauciuc! Pe-o perie cu moț-moț O să mă cocoț-coț. Mă prind cu-n cârlig-lig Și-o să stau un timp Agățată ting-ting De un umeraș-aș Până mă preschimb-schimb
E timpul chemării gândurilor de sub grija zăpeziicolțului de iarbădin seva pământului,îmbrățișărilor,din zborul călător.E timpul ceasului deșteptătors-a făcut încăde-o primăvară și, Doamne, cât e de frumoasăzvâcnirea Viului,curat sentiment!Din împreunarea mâinilor,Recunoștință! 
Cateodata imi place sa ma catar pe acoperisul vietii, sa petrec acolo o ora sau doua, sa ma plimb. Cateodata gasesc bucati de antene rupte de furtuni, ori cioburi de sticla de la geamuri, gasesc urme de pantofi sau mucuri de tigara, gasesc obiecte aduse de vant, ori venite din alte vieti, iar rareori, daca …
Sursa: Nicolae Băciuț