Suflete în noapte, de Kent Haruf-recenzie Grupul Editorial TREI (Pandora M, 2017) Titlu original: Our Souls at Night (2015) Traducere de Paul
O lume fără bărbați – Christina Sweeney-Baird – recenzie Titlu: O lume fără bărbați Autor: Christina Sweeney-Baird Editura: Rao Anul: 2022 Număr The post O lume fără bărbați – Christina Sweeney-Baird – recenzie appeared first on Literatura pe tocuri.
Citeam întins pe canapeaua din hol sau sufragerie, cum i-o spune, cu o pernă sub cap. Sună la ușă. Deschid. E Ata, care intră pe lîngă mine febrilă pînă în camera mare. – Piciule, mîine te-mbraci frumos și vii la mama. – Ce a pățit? – Neesențial. Tu faci ce ți-am spus. – Stai, stai …
Cântec pentru Țară Rodnică şi multă lumină Într-o ţară promisă, deplină, Creşte cântul, creşte cuvântul, Se umple de astre Pământul... Scriptura vesteşte veşnicia, Iisus a învins pustiul, pustia... Gloria Lui luminează dimineaţa, E calea, adevărul, iubirea, e viaţa... O nouă eră, un nou an, alt anotimp, Păcatul crud căzând afară din timp... Erori și erori mereu, fără număr Ivesc pentru noi o cruce pe umăr... Şi tăceri, și umbre mari pe zid, În Univers, în veac, Tată, e frig... Dar cu Tine creşte iarba, pomul, Cu Iisus, omule, biruie şi omul... Doar cu răbdare creşte Cuvântul, Cu Tine, Tată, ninge şi gândul...
Nu știu de la ce vine Ata. E un nume ca oricare altul. Diferența e că atunci cînd cineva pronunță aceste sunete, chiar începînd un alt cuvînt, mie îmi vine-n cap pleata aia creață, zîmbetul cît o jumătate de planetă și acel vinoncoace obraznic pe care-l bănuiam de multă ironie. Cinstit să fiu am dorit-o, …
maică-sa-l întrebă când va fi nunta.– Joi la ora două, răspunse.– Joi? Ca țiganii! spuse ea furioasă. N-ai găsit și tu o sâmbătă sau duminică? – N-am căutat.– Păi da, doar după capul tău cel prost. Nu mai continuă. Se duse la telefon și vorbi cu Isabela, care era fericită, dar și un pic îngrijorată …
15. prietenii mei s-au așezat la casa lor. s-au luat cu câte cineva și-au mai tras câte-un cop-chil, au salarii mărite. le merge atât de bine încât nu mai îndrăznesc să-mi desfășor rănile alcoolizate-n fața lor. eu[1] doar am reușit să-mi iau un televizor ca să-mi văd chipurile defilând pe ecranul cât casa și să-mi …
14. tablouri vivace mi s-au dat la marginea transportului în comun unde troienele crescuseră pașii erau găuri aproape negre, iar universul chioșcului de țigări tăcea. ca o fulgușoară ea țopăi peste mormanele de zăpadă albe. neaua îmbrăcată-n negru căptușit cu blană de iepure sau de vulpe polară din plastic și lână de la merceria din …
Fast living sau de ce nu trăim în prezent? – Rubrica La vie en noir O să mă bucur de
17. ÎMPĂRĂTEASA MIȘCASE UN DEGET, cel pe care ateriza un papagal micuț. galben, cu un inel de aur învârtit pe picior și soarele îndrăzni să răsară cu o reverență deasupra imperiului din miază ziua noastră, împrăștiindu-ne. eram în parc, așteptându-te după noaptea aia de beție cruntă începută la athénée palace și terminată-n ciorapii negri, subțiri, …