Gândire mare cât o zi de post... 679
- Poezie
- 09-04-2017 08:43
Ce-mi zicea un om care postește: numai cine nu mănâncă nu greşeşte.Din categoria:Mirări ...
Citește mai departeCe-mi zicea un om care postește: numai cine nu mănâncă nu greşeşte.Din categoria:Mirări ...
Citește mai departeCe ai face daca ar trebui sa alegi? Mia este o violoncelista talentata in varsta de 17 ani, cu o familie iubitoare si un prieten minunat, Adam. Ea nu trebuie decat sa aleaga daca va merge la New York pentru a studia la Julliard sau daca va ramane in Oregon cu cei dragi. Insa intr-o dimineata cu ninsoare, totul se schimba, iar decizia pe care brusc trebuie sa o ia este dramatica si dureroasa. Mia isi pierde parintii si fratele mai mic intr-un accident rutier, si, cu toate ca nu isi aminteste momentul impactului, ea ii poate vedea pe cei din ju
Citește mai departeHei,nu ştiu ce ştii,ce vezi, ce vreidar astăzi îmi parecă totul începesă sune-a "You had a bad day"!Nu ştiu ce ştii,nu ştiu ce vezi,nu ştiu ce-auzi;totu-i confuzşi prea-nceţoşat.Păcat!....Plouă cu soareîntre noi doi;furtună de viseşi gânduri prea ruptedin noişi râdem şi plângemşi totu-i ceţosşi plouă,şi-i soare;ce vrei?!...Aşa e când totulîţi sună a "Bad Day",când vrei şi nu vreişi te zbaţi şi tot sperisă nu facice tot facirepetând prea repetatamare gafă de ieri....
Citește mai departeNu trebuie înţelese sentimentele, – ele trebuie să fie trăite. Nu trebuie înţeleşi porcii, – ei trebuie să fie mâncaţi. Nu trebuie înţelese florile, – ele trebuie să fie mirosite. Nu trebuie să fie înţeleasă pasărea, – lăsaţi-o pe ea singură; nu-i faceţi ramură din inima voastră, nu-i beţi cu respirarea voastră aerul, aerul de […]
Citește mai departeCa o tainică fântână îmi murmură sângele, mereu despre tine, mereu despre mine. Sub luna amețită dansează visările mele căutându-te, goale, -copii lunateci- trecând peste tufe de umbră. O, buzele tale sunt însorite Amețitorul parfum al buzelor tale… Și, în ramă de-argint, între florile albastre, surâzi tu, surâzi. Veșnic ca șerpii îți picură zâmbetul pe […]
Citește mai departeCaravana lungă a dorului nostru nu întâlneşte niciodată oaza cu umbre şi nimfe! ne mistuie dragostea. vulturii durerii necontenit ne sfârtecă inima şi ne-o devoră fiecare ştie de apele răcoroase şi de vânturi pretutindeni ar putea exista câmpiile Elzsee dar noi pribegim în doruri mereu pribegim! Undeva un om se aruncă pe fereastră să apuce […]
Citește mai departeFiecare secret e un accident care așteaptă să se întâmple E sezonul accidentelor, în fiecare an în aceeaşi perioadă. Se rup oase, se sfâşie pielea, încep să apară vânătăi. Sezonul accidentelor a făcut dintotdeauna parte din viaţa Carei, o adolescentă în vârstă de şaptesprezece ani: o lună a tragediilor şi rănilor misterioase, care aruncă o umbră constantă asupra Carei şi a familiei sale. Anul acesta, în sezonul accidentelor nu se va lăsa doar cu oase rupte. Pentru că acum Cara începe să şi pună o serie de întrebări – şi toate secretele familiei sale vor ieşi la iveală. Ameţitor, de
Citește mai departe...a recent forest walk, a phone camera set on bw mode, beautiful light.... ...
Citește mai departeasta îmi spunea bunica de fiecare dată şi ea ce aştepta? niciodată nu spunea că îşi aşteaptă moartea că doar ştia rosturile vieţii ea spunea ca-şi aşteaptă băiatul căzut la ruşi, că nu-l credea mort. doar aştepta şi când o cotropeau aşteptările lua un scul de lână, mi-l aşeza pe braţe şi începea să facă gheme un scul- un ghem, un scul- un ghem şi buzele i se mişcau învolburat până când, amorţit, dădeam bir cu fugiţii târându-mi braţele amorţite iar ea, fără să mă certe, se aşeza pe marginea patului sprijinind peretele şi începea să împletească:
Citește mai departeEa era plină de viață și mult, mult mai tânără. I-ar fi putut fi, la o adică, stră-strănepoată. El era mai stabil și avea clasă. Aceasta era prima impresie pe care o aveai atunci când dădeai ochii cu el. Realizai însă că așa e, cu adevărat, abia atunci când reușeai să-l cunoști pe dinăuntru. Cel […]
Citește mai departe