Lănţişorul de argint (3)... 656
- Poezie
- 18-02-2017 23:02
Povestea incepe aiciSe ridică din pat, din cearşafuri boţite,cu mintea încă prinsă de dulcile ispite.Fiori de încântare şi, poate, şi de spaimă o scutură prelung. Apoi şoptit îngaimă:"Mi te-ai ascuns în suflet, tu, cel venit din umbră, tu, creatură-a nopţii, temută şi lugubră.Nu-mi eşti stăpân pe vise, îmi eşti cu mult mai mult,căci trează, ziua-ntreagă, glasul mereu ţi-ascult.Nu-i timp de dimineaţă până la înseraresă nu-mi răsune-n gând cuvintele
Citește mai departe