• ... 507

    „Nu te certa niciodată cu oamenii proști. Te vor trage în jos la nivelul lor și te vor bate cu experiență.” ...

    Citește mai departe
  • Roi... 491

    Le-am vazut pe cand treceam prin dreptul unei vitrine, dupa ce ochii multor trecatori au ramas atintiti asupra mea, aparent fara vreun motiv anume. Si-asa am depistat eu roiul, chestiile plutitoare din jurul capului, si nu, nu era vorba nici de fire de fular si nici de vreo alta piesa de imbracaminte. Minunandu-ma si eu … Continue reading Roi

    Citește mai departe
  • despre Adevăr... 0

    ”Adevăr” e un cuvînt fundamental în limba română care nu există în nici una din limbile cunoscute de mine, și nu știu dacă există vreuna să îl conțină. În dicționare el a fost perfect corect definit în viața mea, respectiv în dicționarul DEX din anii 80, care poate nu mai există acum, nu l-am găsit ca sursă online, deși nu demult fusese. Mama mea a insistat cu forța să distrugă data apariției de

    Citește mai departe
  • despre Adevăr... 482

    ”Adevăr” e un cuvînt fundamental în limba română care nu există în nici una din limbile cunoscute de mine, și nu știu dacă există vreuna să îl conțină. În dicționare el a fost perfect corect definit în viața mea, respectiv în dicționarul DEX din anii 80, care poate nu mai există acum, nu l-am găsit ca sursă online, deși nu demult fusese. Mama mea a insistat cu forța să distrugă data apariției de

    Citește mai departe
  • omături... 611

    albul e alb mai cu seamă în miezul dulce-amărui al nopţii, atunci când toate umbrele care l-au străbătut nu fac adunate mai mult decât umbra sâmburelui de-al doilea dintr-un măr muşcat doar de-o gură – e atât de alb atunci încât nici măcar singurul rând de paşi sfâşiindu-l nu recunoaşte dincolo de tăcere golul © … Continue reading omături →

    Citește mai departe
  • Poveste de iarna... 515

    Scrancetul surd al lemnului de brad ce dansa nebun in semineul din mijlocul livingului acoperea usor sunetul respiratie ce-mi gadila atat de placut urechea. O priveam flamand, cu aceeasi voluptate pe care am avut-o dintotdeauna. Ana avea o frumusete stranie. … Continuă lectura →

    Citește mai departe
  • Doamnă iarnă…(și-n vers alb)... 624

    1.Tu doamnă, scutură-ți trena frumoasă și pură așează-te mireasă în sclipitoare penumbre, ca perini de mătase cu jocul tău tânăr și vesel șoaptă că încă pot visa. Tu, vino doamnă a naturii, cântă-ți frumos vântul printre  acoperișuri așterne cușmă și peste ele, povești la gura sobei spun calde cum sună clopotul bisericii pe deal, cum... Citeşte mai mult

    Citește mai departe
  • Eminescu... 525

    ...

    Citește mai departe
  • Eminescu jurnalist... 585

    ...

    Citește mai departe
  • Eminescu Codul... 517

    ...

    Citește mai departe