• Nu te opresc... 620

    Eu nu-ţi stau în calea fericiriiDe ce să-ţi fiu povară de purtat?Îi pun lanţuri groase acum iubirii,Totul este doar un lung oftat.Nu vreau să te opresc din vise,Te iubesc prea mult să mă opun,Am doar sentimente care-s interzise,Să-ţi fie ţie bine, e tot ce sper acum.Eu sunt oricum în plus în lume,Un trecător, un muritor de rând,La care viaţa parcă-i face glume,Punându-te mereu la mine în gândÎncerc să mă desprind cumva de toate,Să pot să spun o dată: stop! atât!Dar simt, şi ştiu că asta nu se poate,Viața parcă iarăşi râde: bravo, eşti înfrânt.Mă bucur, şi sunt atât de liniştit  acum,Că ştiu că toate în calea ta îţi sunt senine,Eu simt că nu încap în lumea ta nicicum,Mă împac cu gândul că o să-ţi fie ţie bine.Nici nu contează acum câte mai simt,E linişte când ştiu că soarta e cu tine,Mi-e dor şi te iubesc, eu nu te mint,Dar ştiu şi văd că vrei să uiţi de mine.

    Citește mai departe
  • Gânduri pentru 2017... 543

    Aripi…. De asta ai nevoie, de o pereche de aripi și o doză dublă de curaj. Să renunți la măști, să îți aduni haitele de lupi și să fii sinceră și corectă cu tine cea din toate lumile, luptele, visele și temerile… să respiri și să renunți la frustrări, doruri, vise, dureri și jumătăți de […]

    Citește mai departe
  • Winter steps... 516

    Hamburg on a rainy day. Steps that lead nowhere in particularly. Into churches to have the clothes dry, into little coffee shops to savour a hot chocolate while letting the clothes dry, into an art museum with the hope of seeing Magritte. Rushed steps towards the closing door of the exhibition. Missed gloves, trains, buses, words and unstoppable rain. Koln is resilient, peaceful and in transit. Of  delayed trains and cold mornings. Only the locks of the bridge look sad. They remind me of my first trip here years ago and the hope of locked love, of the first

    Citește mai departe
  • Suflet neînteles... 523

    Încerc să înţeleg ceva din tot,De ce-mi găseşti reproş la toate?Să îţi găsesc şi eu încă mai pot,Ce folos să las doar inimi sfărâmate?Nu, nu pot să te împroşc cu toate,Şi nici nu vreau, nu are vre-un sens,Îmi calc pe inimă, aştept ca poate,În final să aibă toate un înţeles.Eu te iubesc,dar nu mai pot să rabdLovituri primite de dincolo de timp,Degeaba doruri grele mă mai ardCând mă loveşti de câte ori se aprind.Te voi iubii mereu, deşi poate gresec,Dar nu  pot a-mi poruncii la sentimente,Va fi secretul meu, cu care o să trăiesc,Visând mereu la sufletu-mi perehe.Nici viaţa fără tine nu are vre-un rost,Nici nu caut, nu am ce să mai găsesc,Am fost şi bun şi rău şi poate prost,Voi fi doar inutil,acelaşi suflet neînţeles.

    Citește mai departe
  • Gânduri îmbulzite... 206

    ...

    Citește mai departe
  • fantezie... 651

    mi-e dor să scriu o poezie cu sete și cu frenezie cu-a neuronilor chimie și cu un pic de aritmie chiar de-o ieși vreo erezie doar cu creionul pe hârtie la un pas de tehnologie pe masa din bucătărie tot în agenda tuciurie din anul ce-a-ncetat să fie cu un fursec pe-o farfurie cu o plăcintă ce mă-mbie spre noi valori de glicemie sorbind un ceai de iasomie din ceașca ce îmi place mie la lumânarea argintie și forțând rima să tot fie ca să îți sune bin

    Citește mai departe
  • radicalizare... 466

    Cine citeste scrieri dogmatice islamice realizeaza ca radicalizarea are ca sursa un monoteism feroce. Cel mai grav pacat este sa te rogi la o reprezentare a lui Alah. Simbolismul figurativ e dinamitabil. Fireste, musulmanii echilibrati sunt mai subtili de atat si inteleg importanta simbolului, ba chiar si respecta reprezentarile divine ale altor credinte. Spiritul agresiv al Vechiului Testament, cand lupta impotriva politeismului rudimentar era in floare, este exponat muzeal pt islamistii educati, nu strict dogmatizati. Cei redusi la dogma, insa, pot deveni oricand camioane furioase.

    Citește mai departe
  • Soviet Army Choir... 556

    ...

    Citește mai departe
  • “Lyra de Aur”, “Micuţa Clara”, “IchBinEinBerliner”, Salonul de Carte ! 553

    Zile dintre ani ( 2016-2017 ) în care încercăm să alungăm toate gândurile şi să ne umplem timpul cu preocupări demne de perioada de sărbătoare, dar, vrând-nevrând, unele momente de reflecţie îşi fac loc şi încercăm să rememorăm ceva din anul aproape trecut sau să planificăm câte ceva pentru anul care se pregăteşte să vină. […]

    Citește mai departe
  • An Nou, eu îmi doresc…... 697

    Cu vreo oră înainte de miezul nopții, iubitul meu ne-a împărțit coli și pixuri și ne-a îndemnat pe fiecare… „Scrie-ți, te rog, dorințele pentru Noul An!”. „Le știu deja!” am ripostat. Băiatul meu cel mic a venit chiar cu argumente științifice care să justifice refuzul acestei invitații: „Am citit că doar 12% dintre dorințele oamenilor […]

    Citește mai departe