• printre oameni de zăpadă, cuminți... 253

    cuvinte mătuite nu mai vedem dincolo de vânt ne mulțumim cu sensurile pe care le știam păstrate în memorii până când vreun nenorocit de alzheimer își va priponi calul în preria minții noastre atunci vom fi doar cireșii care înmuguresc țurțuri și-n lumina lor de gheață se vor fi scăldat sâmburii de iubire pe care-i scuipasem în grabă la trecerea noastră prin lume

    Citește mai departe
  • William Shakespeare - Sonetul III din „Pelerinul îndrăgostit”. Traducere nouă 264

    Să ne bucurăm împreună de o capodoperă! Secțiunea a III-a din „Pelerinul îndrăgostit” e atribuită cert lui William Shakespeare, fiind reluarea aproape identică a unui sonet din Love s Labour s Lost (în trad. mea „Deșarte disperări din dragoste”) din aproximativ 1598, deci o lucrare de tinerețe. William Shakespeare            Sonetul III din „Pelerinul îndrăgostit” ... III. (variantă

    Citește mai departe
  • Unboxing Editura Art #3... 310

    Enjoy!            Diana ...

    Citește mai departe
  • …... 286

    Cum va fi lumea a doua zi? După ce te vei spăla, după ce vei pleca? Se vor plăti din nou ratele la bănci, oamenii vor muri din nou, tu îți vei face bagajul Fără să gândești, doar pentru că așa trebuie, însă bagajul tău sunt eu Ne vom purta mereu, ascunși, fabricându-ne inimi de […]

    Citește mai departe
  • Unboxing dublu... 292

    Ce cărți am mai primit în ultimul timp. Enjoy! :*         Diana :) ...

    Citește mai departe
  • Cărți noi! Amorf și magic în „Solenoid”... 265

                                                        În copilărie am locuit între Hala Traian și Foișorul de Foc într-o clădire care avea fascinante subsoluri, o centrală termică situată la sub-subsol, prevăzută cu vane, manometre și flanșe misterioase (a funcționat pînă în 2010), curți interioare mărginite de ziduri înalte, acoperite cu iederă, și calcane sumbre ale clădirilor din jur.

    Citește mai departe
  • Ocara adusă providenţei - Philip Roth, 'Nemesis' 273

    Philip Roth, Nemesis, Ed. Polirom, Bucureşti, 2011          Când sunt puşi faţă-n faţă cu opera unui autor pe care nu l-au mai citit unii lectori încearcă - cel puţin pe jumătate - un anume sentiment de neîncredere, întrebându-se dacă va reuşi scriitorul ăsta să îi cucerească. Un ochi citeşte cu îndoială, altul e îngăduitor şi oferă totuşi o şansă cărţii care are dreptul măcar să încerce să se apere.     Pe lângă noduri în papură, ochiul care se îndoieşte are tendinţa de a cuprinde alte orizonturi, lectura fiind încetinită prin aprofundarea unor detalii care nu ar merita prea multă atenţie. De exemplu, dacă ar fi să citeşti romanul Nemesis al lui Philip Roth, în loc să-ţi vezi de citit, începi să cauţi pe hartă statul în care se desfăşoară acţiunea romanului, după care mergi şi mai departe, ajungând până la a-i desena steagul care arată cam aşa:

    Citește mai departe
  • Lasa-ma femeie sa îți fiu soț în fiecare zi, dar femeie azi îți voi fi amant ! 347

    Bună femeie !Îi atingea încet umerii goi. Stătea în spatele ei iar ea prefera sa nu se întoarcă ,dar mai degrabă sa își închidă ochii și să îi adulmece respirația ce ii se răspândea prin parul ei lăsat sa ii curgă pe spate. Nu  se apropria mai mult de ea, doar mâinile sale îi simțeau pielea fina făcând astfel dorința sa fie și mai mare. Ea tremura de teama știind că momentul nu va dura la nesfârșit. „Lasă-mă femeie sa te dezbrac de sentimente. Întâi îți voi dezgoli sufletul iar mai apoi,

    Citește mai departe
  • 16 ianuarie 2016... 289

    Tu nu ai existat niciodată, au existat doar cuvinte frumoase Spuse pe întuneric, le auzeam în fiecare dimineață cum mă îmbăiau Bâjbâiam după tine și nu te găseam niciodată, uneori auzeam Un instrument muzical, un fel de fluier care încălzea camera Și deodată mă întindeam la soare, nicidecum, îmi spuneai Așa cântă inima mea, și […]

    Citește mai departe
  • la ultimul semafor, am hotărât să trec strada... 265

    de fiecare dată culoarea era roșie nu mă interesa dacă vreo mașină avea să-și încerce dinții în pielea mea nici câți ani avea șoferul ori cum se numea iubita lui din dreapta în fond nu mă interesa nici câte minute avea să mai clipească în ochiul meu imaginea ta din oglindă zâmbeai neștiutor duhnind a dragoste sfărâmată în timp ce eu, suspect, credeam că pot continua

    Citește mai departe