cel ce se furișează-n cutele pielii[1] odată cu lumina sau mirosul greu de iarbă crescută aproape de-o apă sărată. cum vei deschide o ușă fără să te temi, mișcarea limpede a aerului plin de mirosul de drum ce-ar dori ca să tacă? întrebările sunt despre cum se taie pietrele de mahjongg în carnea rece-a-ndepărtării sau … Citește în continuare 52. NU E CHIAR NISIPUL →