Făptura delicată a ploii îmi curge lin prin vene ca un șirag topit
din sticla spartă a nopții ce-a trecut; mormântul crud de buruieni
firave îmi e culcușul în care au dormit și vise veștejite de timp
și doruri moarte. Cuprinsul necuprins al zilei ce-a trecut îmi
stăruie pe limbă cu gust de praf și …