Am zburat cu aripi frânte, nori-mi umbreau fruntea și-am coborât
capul spre pământ… era secat de vânturi uitând să le adie. Am
înălțat ochii și bolta s-a lovit de privirea mea, atunci s-a făcut
noapte în mine… îmi furase lumina. Am vrut să zbor orbecăind prin
văzduh; penele nu mai erau, doar oasele rupte-mi aminteau …